Tatuajele, sub lupa ştiinţei: efecte îngrijorătoare asupra sistemului imunitar

Un studiu amplu realizat de Universitatea din Elveţia Italiană (USI) şi publicat în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) ridică semne serioase de întrebare privind impactul tatuajelor asupra sistemului imunitar. Cercetarea, citată de agenţia EFE, arată că pigmenţii utilizaţi la tatuaje nu rămân doar în piele, aşa cum se credea până acum, ci migrează rapid în sistemul limfatic, o componentă-cheie a mecanismului natural de apărare al organismului. Echipa condusă de Santiago F. Gonzalez, de la Institutul de Cercetări Biomedicale afiliat USI, a demonstrat că tuşul folosit la tatuaje se deplasează spre ganglionii limfatici într-un interval de câteva ore. Odată ajunşi acolo, pigmenţii se acumulează în cantităţi mari, unde sunt capturaţi de macrofage, celule esenţiale pentru apărarea imună. Universitatea elveţiană explică faptul că organismul reacţionează în două faze: o fază acută, care durează aproximativ 48 de ore, o fază cronică, care poate persista ani de zile.

Această fază cronică îngrijorează cel mai mult cercetătorii, deoarece menţine sistemul imunitar într-o stare de stres constant, reducând eficienţa sa în faţa infecţiilor sau chiar a unor forme de cancer.

Una dintre concluziile centrale ale studiului este că macrofagele nu reuşesc să degradeze cerneala aşa cum procedeză cu agenţii patogeni obişnuiţi. În loc să elimine pigmentul, celulele ajung să moară, fiind înlocuite de altele noi, care reiau procesul, un ciclu nesfârşit care perturbă funcţionarea optimă a ganglionilor limfatici. Culorile roşu şi negru, cele mai utilizate în industria tatuajelor, par să fie şi cele mai problematice. Acestea au prezentat niveluri mai ridicate de toxicitate în experimentele de laborator, urmate de pigmentul verde. Cercetarea, desfăşurată pe parcursul a şapte ani şi la care au participat 12 grupuri internaţionale, a inclus şi un test esenţial: vaccinarea unor şoareci, unii cu tatuaje şi unii fără. Rezultatul a fost clar: animalele tatuate au produs semnificativ mai puţini anticorpi decât cele netatuate. Acest lucru sugerează că sistemul imunitar al persoanelor cu tatuaje ar putea răspunde mai slab la anumite vaccinuri sau infecţii, deşi cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pe oameni pentru confirmare. La nivel mondial, aproape una din cinci persoane are cel puţin un tatuaj, o practică artistică, culturală sau personală devenită extrem de populară în ultimele două decenii. Tocmai de aceea, concluziile studiului atrag atenţia comunităţii medicale, care insistă asupra necesităţii unor reglementări mai stricte şi a unei informări mai clare a publicului. „Aceste rezultate stârnesc îngrijorare cu privire la siguranţa tatuajelor”, transmite USI în comunicatul oficial. Deşi nu recomandă evitarea tatuajelor, specialiştii cer prudenţă şi o analiză atentă a riscurilor, în special pentru persoanele cu imunitate scăzută, probleme limfatice sau boli cronice.