Tentativa UE să devină independentă de SUA

Reacţia Uniunii Europene la defragmentarea declanşată de Washington este mult mai amplă şi mai sistemică decât simpla semnare a unor acorduri comerciale. În ianuarie 2026, UE nu doar că "umple golurile" lăsate de SUA, dar îşi reconstruieşte întreaga arhitectură de putere pe trei paliere suplimentare: guvernanţă globală, apărare şi rezilienţă industrială internă.

Iată analiza detaliată a acestor reacţii:

• 1. UE ca „Hegemon al Regulilor” în organizaţiile internaţionale

Pe măsură ce SUA s-a retras din forurile multilaterale, UE a adoptat strategia de a deveni principalul finanţator şi lider normativ, prevenind preluarea totală a acestora de către China.

- OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului): UE a condus eforturile pentru un mecanism interimar de apel (MPIA) după blocarea tribunalului OMC de către SUA, menţinând un sistem de reguli funcţional pentru restul lumii.

- OMS şi Acordul de la Paris: UE a devenit cel mai mare contributor financiar la programele OMS şi a preluat conducerea tehnică în standardele de decarbonizare (prin mecanismul CBAM), forţând partenerii globali să adopte normele europene dacă vor să mai aibă acces la piaţa unică, după cum arată datele Parlamentului European.

• 2. Politica de Apărare: De la „umbrela NATO” la „Pilonul European”

Fragmentarea securităţii sub presiunea "America First" a forţat UE să accelereze integrarea militară.

- PESCO şi EDF (European Defence Fund): Bugetul pentru apărare la nivelul UE a crescut masiv. Se pune accent pe „autonomia capacităţilor”, adică dezvoltarea de sisteme de armament (avionul de luptă FCAS, tancul european) care să nu mai depindă de componente sau licenţe americane care pot fi blocate prin controale de export, arată EDA

• 3. Măsuri economice la nivelul statelor membre: „Statul Strateg”

La nivelul ţărilor membre (în special Germania şi Franţa), asistăm la o revenire a politicii industriale active, opusă neoliberalismului din trecut.

- IPCEI (Important Projects of Common European Interest): Statele membre pompează subvenţii masive în baterii, hidrogen şi semiconductori. Scopul este crearea de campioni europeni care să poată concura cu giganţii subvenţionaţi din China şi SUA.

- Acurateţea datelor: Strategia „Made in Europe 2030” a devenit prioritatea zero pentru Consiliul European, fiind răspunsul direct la Inflation Reduction Act din SUA, conform Consiliului European.

• GG Scăzut, Dobânzi Divergente: Costul Structural al Suveranităţii Europene

Indicatorul GG (Gradul Globalizării) măsoară adâncimea integrării economice şi normative la nivel mondial. Pe parcursul ultimelor trei decenii, un GG ridicat a garantat eficienţă prin specializare şi a permis convergenţa ratelor dobânzilor, deoarece riscul şi capitalul erau alocate liber la scară planetară.

Datele din ianuarie 2026 confirmă nu doar prăbuşirea GG global, ci şi cristalizarea unei noi arhitecturi economice europene, definită de "rezilienţă strategică” în detrimentul "eficienţei neoliberale”. Reacţia UE nu este o tentativă de a inversa fragmentarea, ci de a construi o "Fortăreaţă Europeană” cu un GG auto-gestionat, dar obligatoriu scăzut.

Această schimbare tectonică are un impact direct şi structural asupra costului capitalului şi, implicit, asupra ratelor dobânzilor.

Citeşte Consecinţele pentru România ale confruntării UE-SUA