La o săptămână după începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, armata SUA a emis un ordin către trei companii aeriene de transport, solicitând suspendarea a 11 zboruri cu armament destinat Ucrainei, potrivit unei investigaţii Reuters. Transporturile plecau din baza Dover Air Force (Delaware) şi dintr-o bază din Emiratele Arabe Unite.
Imediat după suspendare, oficiali din Kiev şi din Polonia - ţară prin care se coordonează logistic sprijinul militar - au cerut explicaţii la Washington. Însă nici Casa Albă, nici Pentagonul şi nici Departamentul de Stat nu au reuşit să ofere răspunsuri clare. La o săptămână distanţă, zborurile au fost reluate.
Potrivit documentelor TRANSCOM analizate de Reuters, ordinul verbal de suspendare a fost transmis din biroul lui Pete Hegseth, actualul secretar al apărării. Decizia a urmat unei reuniuni din 30 ianuarie, desfăşurată în Biroul Oval, în care Trump, Hegseth şi alţi oficiali de rang înalt au discutat despre Ucraina. Deşi ideea suspendării ajutorului militar a fost vehiculată, mai multe surse susţin că Trump nu a dat nicio instrucţiune în acest sens.
Aceleaşi surse afirmă că nici Trump, nici ceilalţi oficiali prezenţi nu au fost informaţi ulterior despre ordinul dat de Hegseth. Cu toate acestea, într-un răspuns oferit Reuters, Casa Albă a susţinut că Hegseth a acţionat conform unei directive prezidenţiale, evitând însă să explice de ce decizia nu a fost comunicată oficialilor de securitate naţională şi nici de ce a fost anulată atât de rapid.
Costul acestor suspendări s-a ridicat la 2,2 milioane de dolari, potrivit Reuters, deşi TRANSCOM a precizat că doar 1,6 milioane au fost facturate efectiv. Ordinul oficial de suspendare a ajutorului, emis în mod clar de administraţia Trump, a venit abia o lună mai târziu, pe 4 martie.
Investigaţia Reuters relevă un proces decizional haotic în administraţia Trump şi o lipsă de claritate în lanţul de comandă, inclusiv în rândul oficialilor de top din securitate. Cinci surse au confirmat că suspendarea temporară a zborurilor a fost percepută la Kiev drept o mişcare îngrijorătoare, iar administraţia americană a justificat pauza drept o chestiune de "politică internă".
Transporturile de armament către Ucraina presupun aprobări multiple şi pot dura săptămâni. Nu este clar dacă cele 11 zboruri anulate reprezentau singurele livrări programate în acea perioadă şi nici dacă sprijinul a continuat prin alte canale.
Surse apropiate subiectului spun că Hegseth a acţionat sub influenţa unui grup restrâns din cadrul Pentagonului, format din persoane fără experienţă guvernamentală, dar care se opuseseră în mod constant sprijinului american pentru Ucraina. Acelaşi grup ar fi redactat un memoriu în care se recomanda suspendarea ajutorului militar ca instrument de presiune în negocierile de pace cu Rusia.
Potrivit Reuters, Hegseth a fost însoţit la discuţiile din Biroul Oval de consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi de emisarul pentru Ucraina Keith Kellogg. Trump a refuzat atunci să oprească ajutorul militar şi nici nu i-ar fi cerut lui Hegseth să schimbe politica în privinţa livrărilor către Kiev.
Pauza în livrări a intervenit într-un moment critic, când Ucraina încerca să respingă ofensiva rusă în estul ţării şi pierdea teren în regiunea rusă Kursk. În cele din urmă, consilierul Waltz ar fi intervenit pentru reluarea transporturilor, însă a fost demis la scurt timp, urmând să fie numit ambasador al SUA la ONU.
Opinia Cititorului