Semnal de alarmă de la Bruxelles: PIB-ul României abia mai creşte, datoria explodează, deficitul rămâne uriaş

Creşterea economiei naţionale cu doar 0,7% la finalul anului 2025 şi cu 1,1% la finalul anului viitor, potrivit prognozei de toamnă publicată ieri de Comisia Europeană, deschide un tablou sumbru pentru ţara noastră, prinsă într-o combinaţie explozivă de consolidare fiscală dură, inflaţie reaccelerată şi consum contractat. Estimările oficiale ale Comisiei conturează o economie care înaintează greoi, cu un PIB real a cărui creştere este frânată sever de măsurile obligatorii de ajustare bugetară care reduc consumul privat şi public, deja erodate de o accelerare bruscă a inflaţiei.

Chiar şi în acest climat tensionat, economia continuă totuşi să avanseze datorită unei redresări treptate a investiţiilor private, unei accelerări a cheltuielilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi unei îmbunătăţiri considerabile a exporturilor nete. Abia în anul 2027, când ritmul consolidării fiscale se va tempera, creşterea PIB-ului real este prognozată să depăşească pragul de 2,1%, potrivit Comisiei Europene. Sursa citată arată că piaţa muncii începe să se răcească, iar încetinirea consumului intens dependent de importuri, combinată cu rezistenţa exporturilor, ar trebui să reducă treptat un deficit extern încă alarmant de ridicat. Deficitul bugetar general, care a atins 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 şi la 6,2% în 2026, în urma mai multor pachete succesive de ajustare fiscală.

Datele Comisiei Europene privind indicatorii macroeconomici conturează pentru ţara noastră o economie întinsă la maximum. Astfel, pentru finalul anului 2025, oficialii de la Bruxelles prognozează pentru România o inflaţie de 6,7%, un şomaj de 6,1%, un sold bugetar de -8,4% din PIB, o datorie publică de 59,1% şi un deficit de cont curent de -7,9% din PIB. În 2026, inflaţia ar urma să scadă la 5,9%, şomajul la 5,8%, deficitul bugetar la -6,2%, datoria publică la 61,1% şi deficitul extern la -6,4%. Pentru 2027, previziunile Comisiei indică o inflaţie de 3,8%, şomajul de 5,6%, un deficit bugetar de -5,9%, o datorie publică de 62,7% şi un deficit extern de -6% din PIB.

Din analiza Comisiei Europene reţinem că la finalul anului curent creşterea PIB va fi mai mică cu 0,2% faţă de anul trecut, când PIB-ul s-a majorat cu 0,9%. Incertitudinea politică şi fiscală a afectat consumul privat încă din prima jumătate a anului, iar măsurile de consolidare fiscală adoptate în timpul verii reduc şi mai mult veniturile disponibile. Consumului public îi revine aceeaşi traiectorie descendentă, în timp ce economia este susţinută doar de o redresare moderată a formării brute de capital fix şi de exporturi încă rezistente.

Comisia Europeană susţine că în anul 2026 efectele depline ale consolidării fiscale (îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public, creşterea taxelor şi persistenţa unui nivel ridicat al inflaţiei) vor determina o uşoară contracţie a consumului privat, alături de o nouă scădere a celui public. Totuşi, formarea brută de capital fix este aşteptată să accelereze considerabil pe fondul îmbunătăţirii încrederii mediului de afaceri şi al finalizării investiţiilor din PNRR. Concomitent, scăderea consumului privat va tempera puternic importurile, în timp ce exporturile îşi vor continua tendinţa ascendentă, generând o contribuţie pozitivă la exporturile nete. În 2027, scăderea inflaţiei şi relaxarea politicii monetare ar urma să stimuleze atât investiţiile private, cât şi consumul, iar România va utiliza tot mai intens fondurile de coeziune. Creşterea economică este preconizată la 2,1%, în timp ce deficitul de cont curent va coborî spre 6% din PIB.

Piaţa muncii confirmă răcirea economiei: în 2025, ocuparea a scăzut, iar rata şomajului ar urma să treacă la finalul anului curent de 6%, deşi ţara noastră continuă să atragă un flux ridicat de lucrători străini, semn al dezechilibrelor structurale într-o serie de sectoare precum construcţiile şi serviciile. Rata şomajului ar urma să scadă treptat la 5,8% în 2026 şi la 5,6% în 2027. Îngheţarea salariilor publice şi moderarea celor private vor frâna puternic creşterea salarială nominală, aducând-o în teritoriu negativ în termeni reali, însă această temperare susţine competitivitatea externă după ani de creşteri salariale rapide.

Funcţionarii de la Bruxelles mai arată că inflaţia a revenit în forţă în 2025 în ţara noastră. După o scădere la 5,8% în 2024, eliminarea plafonului la preţurile energiei electrice pentru gospodării, creşterea TVA şi majorarea accizelor au dus inflaţia la 8,6% în septembrie 2025. Media anuală va urca la 6,7% la finalul anului, urmând să scadă sub 6% în 2026, pe fondul unui consum privat slab şi al unor efecte de bază dezinflaţioniste puternice. Eliminarea plafonării preţurilor la gaze naturale în martie 2026 va încetini procesul de dezinflaţie, iar intrarea în funcţiune a ETS2 riscă să amplifice presiunile inflaţioniste în 2027, împingând revenirea inflaţiei în intervalul ţintit al băncii centrale până spre finalul anului.

Deficitul bugetar intră într-un proces de corecţie lentă după maximul de 9,3% din PIB în 2024. Acesta ar urma să coboare la 5,9% în 2027, în urma adoptării unor pachete masive de consolidare fiscală. În ciuda acestor ajustări severe, datoria publică ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, împinsă de deficite primare ridicate şi de costuri crescute ale dobânzilor.

Riscurile rămân vizibile şi puternic înclinate negativ: orice abatere de la traiectoria impusă de consolidare fiscală, orice blocaj în derularea investiţiilor PNRR sau turbulenţe în comerţul internaţional pot destabiliza rapid o economie deja fragilizată.