UE aprobă împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina, urmează votul final

Trimişii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra detaliilor unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, fonduri menite să acopere nevoile financiare ale Kievului în perioada 2026-2027 şi să susţină efortul de apărare împotriva invaziei ruse, relatează POLITICO. Decizia a fost luată miercuri, în cadrul unei reuniuni cu uşile închise la Bruxelles, adaugă publicaţia.

Potrivit Consiliului UE, două treimi din sumă vor fi direcţionate către ajutor militar, iar o treime către sprijin bugetar general, subliniază publicaţia citată. Împrumutul face parte din pachetul convenit politic de liderii europeni în decembrie, evidenţiază POLITICO, care au ales varianta finanţării prin împrumuturi comune ale UE, în locul folosirii directe a activelor ruseşti îngheţate din blocul comunitar.

Conform sursei citate, pentru componenta militară, acordul prevede că Ucraina ar trebui să utilizeze fondurile în principal pentru achiziţia de echipamente de apărare produse în UE, Ucraina sau în statele SEE-AELS. Sunt prevăzute însă derogări în cazuri de urgenţă sau atunci când produsele necesare nu sunt disponibile în aceste spaţii, susţine POLITICO. În astfel de situaţii, explică publicaţia, Kievul va putea cumpăra armament şi din ţări terţe, inclusiv din SUA şi Marea Britanie. Lista include sisteme de apărare aeriană şi antirachetă, muniţie pentru avioane de luptă şi capabilităţi de atac la distanţă, se arată în sursa citată.

Acordul a fost precedat de dispute între statele membre privind modul în care vor fi cheltuiţi banii, potrivit POLITICO. Franţa a susţinut ca o parte cât mai mare din fonduri să ajungă la companii europene de apărare, în condiţiile în care costurile dobânzilor, estimate la circa 3 miliarde de euro anual, sunt suportate de contribuabilii europeni, mai adaugă publicaţia. Germania, Ţările de Jos şi statele nordice au cerut însă flexibilitate mai mare pentru Ucraina în alegerea furnizorilor, conform publicaţiei.

Ţările din afara UE care doresc să participe la contractele de achiziţii prin acest mecanism vor trebui să contribuie financiar la acoperirea dobânzilor, proporţional cu beneficiile estimate pentru companiile lor, specifică sursa menţionată. Conform POLITICO, Canada, care participă deja la un alt program european de împrumuturi pentru apărare, nu va trebui să plătească suplimentar, dar va trebui să detalieze produsele eligibile.

Potrivit publicaţiei, pentru intrarea în vigoare, mecanismul trebuie aprobat şi de Parlamentul European. Diplomaţii europeni speră într-o adoptare rapidă, astfel încât Comisia Europeană să poată începe împrumuturile de pe pieţele financiare şi să efectueze o primă plată către Ucraina la începutul lunii aprilie, adaugă POLITICO. Dacă procedurile se încheie la timp, Kievul ar putea primi 45 de miliarde de euro în tranşe în acest an, iar restul fondurilor în 2027, explică sursa citată.

Rambursarea împrumutului de către Ucraina ar urma să fie condiţionată de plata unor despăgubiri de război de către Rusia după încheierea conflictului, specifică sursa citată. Dacă Moscova refuză, explică POLITICO, UE ia în calcul confiscarea activelor ruseşti îngheţate aflate în instituţiile financiare din Uniune.

Conform sursei citate, oficialii europeni avertizează că, deşi important, împrumutul nu va acoperi integral necesarul financiar al Ucrainei. Kievul ar avea nevoie de cel puţin 135 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare şi bugetare în următorii doi ani, subliniază POLITICO. SUA şi UE lucrează la un plan mai amplu de reconstrucţie, evaluat la circa 800 de miliarde de dolari pe termen de un deceniu, mai adaugă sursa citată.