UE promite investiţii mai mari în apărare fără a compromite modelul social european

Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a anunţat miercuri că următorul buget multianual al Uniunii Europene va acorda un rol sporit cheltuielilor pentru securitate şi apărare, dar a subliniat că acest efort nu se va face în detrimentul modelului social european, potrivit EFE, care relatează cele ce urmează.

„Trebuie să ne asigurăm că investim atât în securitate, cât şi în cetăţenii noştri. Nu putem crea diviziuni inutile”, a declarat Serafin, în cadrul unei dezbateri desfăşurate în Parlamentul European de la Strasbourg, pe tema viitorului Cadrului Financiar Multianual (2028-2034), propunere care urmează să fie prezentată oficial săptămâna viitoare.

Oficialul european a afirmat că, deşi cheltuielile pentru apărare sunt în primul rând responsabilitatea statelor membre, bugetul UE poate sprijini aceste investiţii, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor şi la obţinerea unor rezultate mai bune. Serafin a pledat pentru modernizarea bugetului comunitar, astfel încât Uniunea să poată face faţă noilor provocări, păstrând în acelaşi timp angajamentele faţă de politicile tradiţionale.

„90% din resursele noastre sunt blocate de la începutul exerciţiului bugetar. Avem nevoie de mai multă flexibilitate şi de o rezervă reală pentru a răspunde la crize neprevăzute, dar şi pentru a oferi predictibilitate beneficiarilor”, a explicat comisarul, subliniind şi importanţa investiţiilor europene în reforme naţionale şi regionale.

Totodată, Serafin a atras atenţia asupra presiunii tot mai mari asupra bugetelor naţionale, inclusiv din cauza rambursării datoriei aferente fondului de redresare, estimată la 25 de miliarde de euro anual începând cu 2028. În acest context, el a pledat pentru consolidarea veniturilor proprii ale UE, prin surse noi, compatibile cu obiectivele strategice ale blocului comunitar.

În paralel, miniştrii de finanţe ai UE (ECOFIN) au aprobat marţi o măsură care permite unui număr de 15 state membre să depăşească temporar limita de deficit de 3% din PIB, fără riscul declanşării procedurii de infringement, în cazul în care acest excedent se datorează cheltuielilor pentru securitate şi apărare.

Ţările beneficiare sunt: Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia. Acestea vor putea aloca suplimentar până la 1,5% din PIB pentru apărare, timp de patru ani, conform sursei citate.

„În acest moment critic, investiţiile în capacităţile noastre de apărare trebuie să rămână o prioritate”, a declarat ministrul danez al finanţelor, Stephanie Lose, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat, la rândul său, că întărirea capacităţilor de apărare este o urgenţă comună în faţa ameninţării ruse. El a amintit că partenerii NATO s-au angajat recent să crească cheltuielile de apărare până la 5% din PIB şi a făcut apel la investiţii „mai inteligente şi cu impact maxim”.