După cinci ani de la lansarea programului naţional pentru dezvoltarea campusurilor de învăţământ dual universitar, doar un singur campus este funcţional în România, a declarat Sorin Câmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) şi fost ministru al Educaţiei. În 2020, când ocupa funcţia de ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu a introdus învăţământul dual ca prioritate strategică, menită să apropie mediul universitar de piaţa muncii. Programul prevedea realizarea a 29 de campusuri duale, menite să ofere studenţilor o formare combinată - teoretică şi practică, în parteneriat cu companii din diverse domenii economice. „Învăţământul dual este o componentă foarte importantă. În anul 2020 am introdus învăţământul dual ca prioritate. S-au semnat 29 de contracte pentru realizarea unor campusuri de învăţământ dual. Din păcate, capacitatea administrativă a universităţilor noastre s-a dovedit a fi mai scăzută decât obiectivele ambiţioase pe care le-am fixat. În prezent este funcţional doar unul singur. În câteva luni, îmi place să cred, vom avea şapte sau opt campusuri funcţionale”, a declarat Câmpeanu.
• Punte între teorie şi piaţa muncii
Modelul dual presupune o combinaţie între studiu teoretic şi practică profesională, printr-o colaborare constantă între universităţi şi mediul economic. Scopul este dublu: formarea unei forţe de muncă calificate pentru companii şi crearea de oportunităţi profesionale reale pentru tineri. „Învăţământul dual se realizează jumătate teorie, jumătate practică. Se realizează printr-o legătură mult mai clară şi permanentă între mediul universitar şi mediul economic, între angajat şi universităţi”, a explicat fostul ministru. Câmpeanu a subliniat că, deşi există resurse financiare şi voinţă politică, proiectele întârzie din cauza lipsei de coordonare între instituţii şi a birocraţiei universitare. „Resurse există, voinţă există, dar trebuie o coordonare mai eficientă”, a afirmat el.
• Investiţii europene şi obstacole administrative
Campusurile de învăţământ dual universitar au fost finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte programe operaţionale, cu scopul de a reduce decalajul dintre educaţie şi cerinţele pieţei muncii. Potrivit datelor publice ale Ministerului Educaţiei, investiţiile totale pentru aceste proiecte depăşesc 600 de milioane de lei, iar beneficiarii sunt universităţi din centre academice precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov sau Constanţa. Totuşi, birocraţia, lipsa de expertiză în managementul proiectelor şi blocajele administrative au întârziat semnificativ implementarea lor. Unele universităţi se confruntă cu dificultăţi în găsirea partenerilor economici potriviţi sau în obţinerea autorizaţiilor de construcţie. Câmpeanu estimează că, până la mijlocul anului viitor, cel puţin opt campusuri ar putea deveni funcţionale, dacă procedurile vor fi accelerate.
În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei anunţă că lucrează la o strategie naţională pentru extinderea învăţământului dual, nu doar la nivel universitar, ci şi preuniversitar - pentru licee tehnologice şi şcoli profesionale.




















































Opinia Cititorului