SUA, China şi Japonia - responsabile pentru 60% din datoria publică globală

Datoria publică globală a ajuns la aproape 111 trilioane de dolari în 2025, iar ţările cu cea mai mare datorie publică brută generală sunt economii avansate, conform datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). O analiză visualcapitalist.com arată, în baza celui mai recent raport World Economic Outlook al FMI, publicat în octombrie 2025, că numai primele cinci ţări - Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit şi Franţa - deţin două treimi din datoria publică globală, însumând împreună 74,8 trilioane de dolari. Valorile datoriei au fost determinate utilizând raportul datorie/PIB al fiecărei ţări şi PIB-ul curent pentru 2025.

• Statele Unite - lider în clasament, cu o datorie publică de 38,3 trilioane de dolari

Statele Unite continuă să conducă în clasament, cu o datorie publică de 38,3 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă puţin peste o treime din datoria globală, potrivit FMI. Urmează China şi Japonia, cu 18,7 trilioane de dolari, respectiv 9,8 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă că primele trei ţări deţin împreună 60% din datoria mondială. Regatul Unit, Franţa şi Italia ocupă următoarele locuri, cu datorii publice de 4,1 trilioane de dolari, 3,9 trilioane de dolari, respectiv 3,5 trilioane de dolari. Aceste economii avansate au purtat mult timp poveri mari ale datoriilor, atât în valoare monetară, cât şi în raport cu PIB-ul lor, din cauza programelor fiscale susţinute şi a îmbătrânirii populaţiei.

Până la locul al 15-lea, clasamentul datoriei publice brute în 2025 arată astfel, conform datelor FMI: India (3,36 trilioane de dolari), Germania (3,23 trilioane de dolari), Canada (2,60 trilioane de dolari), Brazilia (2,06 trilioane de dolari), Spania (1,90 trilioane de dolari), Mexic (1,10 trilioane de dolari), Singapore (1,01 trilioane de dolari), Coreea de Sud (0,99 trilioane de dolari), Australia (0,93 trilioane de dolari).

• Dinamica datoriei guvernamentale în economiile majore

Deşi SUA au o valoare a datoriei care depăşeşte uşor dublul datoriei guvernamentale a Chinei, creşterea anuală a datoriei publice a ambelor ţări în 2025 nu a fost la fel de semnificativă. Datoria guvernamentală a SUA a crescut cu 2,9 trilioane de dolari în 2025, iar cea a Chinei - cu 2,2 trilioane de dolari. În ciuda valorii mai mici în dolari, datoria Chinei a crescut mai mult procentual - cu 13,6% anual, comparativ cu creşterea datoriei SUA, de 8,4%.

Deşi Japonia este cunoscută pentru raportul său ridicat datorie/PIB de 230%, în 2025 ţara a înregistrat o scădere a raportului datorie/PIB, deoarece şi-a crescut datoria guvernamentală doar cu aproximativ 200 de miliarde de dolari, respectiv 2% procentual.

• FMI le cere statelor să-şi reducă datoriile

Perspectivele extrem de incerte fac reformele fiscale mai importante ca oricând, iar Fondul Monetar Internaţional le cere atât economiilor avansate, cât şi ţărilor în curs de dezvoltare să-şi reducă nivelul datoriilor, deficitele, şi să-şi consolideze rezervele de capital, potrivit directorului departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar.

FMI a atras atenţia, în raportul publicat luna aceasta, că ţările bogate au deja un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB, sau ar urma să depăşească acest nivel, inclusiv Statele Unite, Canada, China, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie.

Până în 2029, datoria publică globală ar urma să depăşească 100% din PIB, ajungând la cel mai ridicat nivel de după 1948 şi continuând tendinţa ascendentă, conform FMI, care le cere statelor să-şi consolideze rezervele de capital pentru a se proteja contra riscurilor economice, transmite Reuters, conform Agerpres.

Oficialul FMI citat a explicat că, până la finalul deceniului, nivelul datoriei publice globale ar putea ajunge la 123% din PIB, ”în cazul unui scenariu advers, dar plauzibil”, aproape de nivelul record de 132% din PIB de după Al Doilea Război Mondial.

”Din punctul nostru de vedere, cea mai îngrijorătoare situaţie ar fi cea în care ar exista turbulenţe financiare”, a declarat într-un interviu Vitor Gaspar, citând raportul FMI în care se arată că pieţele financiare se obişnuiesc prea mult cu riscurile, cum sunt războaiele comerciale, tensiunile geopolitice şi deficitele guvernamentale extinse care, combinate cu activele deja supraevaluate, sporesc şansele unei corecţii ”dezordonate” a pieţelor. Aceste evoluţii ar putea duce la o spirală descendentă fiscal-financiară, similară cu cea apărută în timpul crizei datoriilor suverane din Europa, care a început în 2010, a declarat Gaspar, menţionând: ”Existând riscuri semnificative la orizont, este important să fim pregătiţi, iar pregătirile necesită rezerve de capital, care să permită autorităţilor să răspundă şocurilor severe, în eventualitatea unei crize financiare. Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”.

Împrumuturile sunt acum mult mai costisitoare decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 şi pandemia care a început în 2020. Majorarea dobânzilor pune presiune pe bugete, într-un moment în care necesităţile sunt ridicate, pe fondul tensiunilor geopolitice, a fenomenelor meteo extreme şi a îmbătrânirii populaţiei, susţine oficialul FMI, adăugând: ”Deşi recunoaştem că ecuaţia fiscală este greu de introdus de politicieni, acum este momentul să ne pregătim, sunt necesare măsuri ţintite pentru cheltuieli alocate în domeniul educaţiei şi infrastructurii, care să majoreze PIB-ul”.

Alocând doar un punct procentual din PIB faţă de nivelul actual al cheltuieli către educaţie şi alte investiţii în capital uman, s-ar putea majora PIB-ul cu mai mult de 3% până în 2050 în economiile avansate, şi aproape dublu în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, conform FMI.