Urâţenia Pământului

MIHAI ANTONESCU
Ziarul BURSA #Cultură / 29 iunie 2016

Urâţenia Pământului

Comerţul cu artă e o ţeapă. Nimeni nu poate spune exact de câţi bani te emoţionează o operă de artă şi nici de ce emoţia ar trebui să fie evaluată în acelaşi cuantum la toţi indivizii. Iubitori de litote şi eufemisme, ca toţi escrocii, dealerii de artă induc ideea că achiziţia unui obiect este o investiţie. Ceea ce şi e, pentru că percepţia acestui sofism ca adevăr absolut e cvasi-generală. Ceea ce duce la un paradox.

La Londra, de exemplu, am ales o localitate la modă în presa de opinie şi analiză, există trei standarde de a vinde şi cumpăra arta plastică.

Pe gardul Hyde Park dinspre Bayswater, orice artist poate cumpăra cu o sumă modică un spaţiu de expunere pentru weekend. Cu câteva zeci sau sute de lire, amatorii pot lua acasă, direct de la producător, un kitsch desăvârşit, dar şi o pânză de reală valoare estetică, de Yevdokimov sau Youssef Sabouni, printuri pe canvas, retuşate de mână, pentru un oarecare relief şi efect de pensulaţie, după diverşi maeştri, obiecte, unele pasabile.

Nivelul de tranzacţie următor este o galerie consacrată. Să zicem Quacker's, unde poţi cumpăra cu doar câteva mii de lire sterline un ilustru necunoscut ca Black sau Hart. Ce nu ştie cumpărătorul e că circa 80% din preţ merge în casieria galeriei, pentru că important e cine vinde şi nu cine pictează.

Pentru comerţul pe picior mare, există birouri ale unor experţi care organizează vizionări şi licitaţii pentru arta patrimoniului mondial.

Mergi într-un birou auster, plăteşti câteva sute şi te înregistrezi: "Vreau să cumpăr un Corot". Când apare unul, eşti anunţat, plăteşti o taxă de vizionare, eşti convocat într-o locaţie unde poţi petrece o jumătate de oră cu lucrarea, eventual singur, dacă îţi permiţi să plăteşti o garanţie. Apoi, fie ţi se comunică un preţ nenegociabil, cu care poţi fi de acord, plăteşti şi devii proprietarul tabloului, fie participi la o licitaţie cu strigare, organizată de o casă de renume, fie eşti invitat să licitezi în plic. S-ar putea să fii singurul licitant sau unul din câteva zeci. S-ar putea să pierzi sau să câştigi la o sumă nejustificat de mare. Dar n-are a face, valoarea la care ai cumpărat acel, să zicem, Corot, e dovedibilă şi ai mari şanse să câştigi la o eventuală revânzare.

Românii au copiat ifosele londoneze, nu şi know how-ul, cam cum s-a întîmplat cu bursa sau cu piaţa imobiliară. Facem ca la Londra, am înţeles mecanismul, nu contează că lucrăm cu ştifturi...

Artiştii români n-au cotă externă, cu cîteva excepţii - în general evreii, Brauner, Marcel Iancu (acesta din urmă artificial şi nesimţit speculat în Israel)... Se mai dă câte un tun din an în Paşte, cu micuţa Picasso, mărişorul Van Gogh sau extra-babanul Toulouse-Lautrec.

Brâncuşi e chiar reputat, şi la noi şi afară, nu degeaba i s-a pus chipul bărbos pe prima bancnotă emisă după Revoluţie.

Necazul cu operele sale e că nu se prea tranzacţionează. Sunt mari, aflate prin muzee, au statut patrimonial, sunt relativ puţine. Brâncuşi n-are cotă. Nu e de ruşine, nici Van Gogh n-are. Cota se calculează conform unui grafic complicat, cu număr de expoziţii non comerciale, tranzacţii, acte itinerante, licitaţii, creşteri de valoare comercială... Ce nu se vinde des e practic greu de estimat, deci inestimabil.

Guvernul României e mai tare ca Ruxandra Garofeanu, ca Rodica Marian, ca Maria Muscalu Albani. A stabilit că sculptura "Cuminţenia Pământului" face fix 11 milioane de euro. Şi e dispus să dea din buzunarul propriu, adică din buzunarul nostru propriu, 5 milioane. Restul de 6 milioane de euro îl vrea strâns prin subscripţie publică. Cine vrea să doneze poate merge la Muzeul BNR între 16 iunie şi 8 iulie, să se convingă că jucăria atâta face.

Subscripţia durează mai mult decît expoziţia. Până acum, din 6 milioane s-au strâns două sute şi ceva de mii de euro, adică 3,5% din suma propusă. Pe regula de trei simplă, restul de 96,5 procente are nevoie de vreun cincinal să se adune. Or, termenul limită e prin toamnă.

M-ar mira să doneze lumea atâta bănet! Şi Guvernul s-ar mira, că văd că pompează la publicitate în draci pe canalele tv, să excite nervul patriotismului la contribuabili. Nervul rămâne flasc. Degeaba a dat Preafericitul cinci mii de lei, un ministru o sută, altul o sută de euro, care cât a crezut că dă bine la electorat.

Proprietăresele lucrării au acceptat să o vândă la preţul de 11 milioane Guvernului României. Din patriotism. Şi din lipsa de alternative, căci, din câte ştiu, nu există o altă ofertă. Nici n-ar prea putea fi.

Un cumpărător din străinătate e exclus, opera brâncuşiană e descrisă de lege ca patrimonială şi nu poate fi scoasă din ţară. Ce-ar putea face deţinătoarele, două femei bătrâne, ca s-o ascundă de publicul român? S-o distrugă? E faptă pedepsită de legea penală. S-o ţină într-un dulap să facă în ciudă iubitorilor de artă? De ce vrea morţiş Guvernul s-o cumpere?

S-a afirmat că o operă de o asemenea anvergură, expusă public, ar impulsiona turismul cultural. Bine, dar avem la Târgu Jiu nişte ditamai creaţii ale Maestrului, vizionabile moca, în parc. Şi nu vine nici un japonez să le vadă şi să preafericească turimul gorjean. Târgu Jiu n-a devenit nici Luxor, nici Paris. Nici Insula Paştelui...

Şi ce-i cu propaganda asta deşănţată, cu milogeala invocând patriotismul, când e limpede că nu se arată nici un entuziasm din partea populaţiei?

N-avem alte priorităţi? Cade ţara asta pe noi, e plină de chestii patrimoniale care se degradează văzând cu ochii. O să aducă "Cuminţenia" turişti? O să ţină loc de infrastructură, de hoteluri bune şi ieftine, de restaurante şi baruri fără japcă, de escorte fără tricomonas? Mai e şi urâtă! Scuzaţi, părere personală... Dar vă invit să aruncaţi o privire în nemărginirea virtualului, să vedeţi ce se poate cumpăra cu o asemenea sumă în lume.

Opinia Cititorului ( 30 )

  1. Desi este numita CUMINTENIA, in orice alta limba de circulatie limitata cum ar fi franceza, engleza, germana este numita INTELEPCIUNEA...De ce nu doreste nimeni sa o intituleze cum a fost botezata initial este cel putin ciudat. Doar in cazul in care domnul Isarescu nu doreste sa se afle ELUDAREA mediatica pe care a facut-o in 2009 atunci cand a declarat ca ar fi INTELEPT ca rezervele cu termen mai mare de 2 ani sa nu mai fie considerate apartind rezervelor minime valutare...De aceea ca valoare ar putea sa fie si suma de 800 de milioane de euro, echivalentul rezervelor eliberate de catre domnul Isarescu doar print-o INTELEAPTA decizie. Sau CUMINTE. Cum va place?

    1. Exista o ipoteza medicala, drept explicatie a denumirii "Cumintenia pamintului": se spune ca sculptura reprezinta o adolescenta suferind de cretinism mongoloid, boala prezenta in Hobita; virsta de aproximativ 12-13 ani pe care o indica silueta ghemuita, se spune ca ar fi limita sperantei de viata pentru copii atinsi de boala; astfel de fetita, este fatalmente izolata de comunitate, fara speranta infiriparii vreunei idile.

      "Cumintenia pamintului" ar fi un titlu al sarcasmului negru, popular, pentru tristul statut al unei astfel de fiinte, preluat de Brincusi.

      Desigur, varianta aceasta medicala este vulgara, in raport cu intelesurile pe care sculpura le poate sugera, dar eu, unul, nu o ignor, ci o adaug. 

      Creatiillor artistice de acest nivel nu li se pot aplica notiunile de "frumos"/"urit".

      ... ca Ancuta nu v-a aratat textul? Eu vi l-am trimis in CC...

      Si mai mult, l-am scris pentru dumneavoastra...

      PPS Nu stiam varianta de explicatie a sensului numelui lucrarii, multumesc! 

      Stiu ca suna urit, dar de-abia astept ca Mugur sa ma priveasca dintr-o ilustratie, de pe o bancnota bunaoara... O sa-mi spuneti ca oamenii vii nu prea apar pe bancnote si eu o sa va contrazic... Elizabeth... Saddam Hussein... Dar mi-ar placea sa n-am argumente... si sa nu va contrazic...

      Iata ca l-am citit, dar dupa publicare. Daca ar fi dupa gustul Ancutei, atunci ea m-ar pune sa citesc tot, dar eu nu citesc decit ce scriu eu.

      Are un sens sa numesti "frumos"/"urit" un produs artistic, in situatia ca artistul sugereaza ca virtuozitatea executiei reprezinta una dintre componentele principale ale expunerii si mesajului - este cazul lui Michelangelo. 

      Dar, nu are nici un sens sa remarci "frumusetea" desenului "Omul vitruvian",(desi ma simt in stare sa afirm ca virtuozitatea lui Leonardo da Vinci este suprema), pentru ca adincimea, multiplicitatea straturilor de semnificatie ale acestui desen, il transforma intr-un generator de intelesuri, pina mintea nu mai poate urmari. 

      Brincusi creeaza pe acest nivel (istoria artei este saraca in artisti de acest calibru; mai sint doi arhitecti - Brunelleschi si Gaudi) si desi stapineste tehnici misterioase (vezi "Domnisoara Pogany" in varianta din cristal), desi virtuozitatea lui este incontestabila, atingind perfectiunea (vezi "Ecorche"-ul realizat ca student, expus in holul de la intrarea in Institutul de Arte Plastice din Bucuresti), "frumusetea" executiei este ecranata de expresie, gind, traire sufleteasca, pe care le declanseaza.

      Amintiti-va, va rog, domnule MA, cum disperatul Paul Klee a renuntat sa mai deseneze cu mina dreapta, pentru ca virtuozitatea dobindita in ani de exercitiu, ii fura intentia si nu mai putea stapini expresia; a schimbat-o cu mina stinga (ma rog, si-a aditionat o sansa, dar spiritul i-a ramas acelasi, astfel ca n-a ajuns niciodata sa produca un generator de intelesuri ca da Vinci sau/si Brincusi).  

      anul creatiei ar putea lasa spatiu de interpretare in directia suferintei taranului roman evocat in romanul scriitorului Rebreanu.Initial am interpretat drept o exprimare plastica a poemului Miorita, pozitia non combat invocand rabdare si incredere in acelasi timp.

      o diferenta brutala, cea intre intelepciunea taranului si a orasanului. Ceva intre locuitorul Hobitei si cel de Las Fierbinti...

      Pot admite, Da Vinci... Dar Gaudi? Prefer Tia Peltz, Octav Mardale ca sticlar, experimentele lui Daniel Balanescu pe cartele de metrou sau acuarelele lui Hitler...

      Videanu stie?

      Cei numiti de mine nu joaca in aceeasi ograda cu restul, cum Shakespeare se afla in alta ograda decit cea a lui Tolstoi si restul.

      Repet: Miorita descrie un ritual razboinic.

      Am uitat sa semnez 1.12.

      Am mai citit asta, undeva, pe vremuri, cred ca in Fochi... Am o senzatie de madelena proustiana. O sa recitesc balada in varianta Alecsandri.

      ei observa comportamentul ciobanului ca pe o transmutatie, o alta modalitate de a interactiona.

      Nu-i cine stie ce observatie, e cam evident: ciobanasul se pregateste de lupta, considerindu-se deja mort; astfel isi multiplica gesturile de atac, pentru ca nu are a-si apara viata - singura sansa de victorie, in conditii de inferioritate.

      Conceptia este antica si comuna - o regasim la arabi. 

      La arabi regasim aceeasi pereche de valori morale care ne este specifica noua, romanilor, in Europa: determinare in lupta si ospitalitate.

      Aceasta imperechere paradoxala de valori reprezinta contributia noastra la ceea ce , eventual, ar putea fi numit "spiritul european".

      Este vorba despre forta si toleranta, un reflex al unei civilizatii rafinate. 

      "Se pregateste de lupta considerindu-se deja mort", superb, voi cita!

    Ca si in cazul muzicii si in pictura originalele ar trebui sa stea in muzee si sa nu poata fi comercializate. Cred ca si o copie bine realizata poate(ca si in cazul muzicii) transmite fiorul artistic si genialitatea autorului. Si mai cred ca daca autorului i se recunoaste valoarea/genialitatea e suficient, nu trebuie rasplatit si cu un munte de bani...

    1. Este indubitabil ca piesele Complexului de la Tirgu Jiu pot fi reproduse fara nici o pierdere fata de original (in schimb, asezarea lor in cadru natural, nu prea; precizez ca Brincusi a integrat in ansamblu Parcul, piriul si biserica dintre "Poarta sarutului" si "Coloana fara sfirsit", dar toate astea nu functioneaza fara vizitatori, care sint ginditi drept parte componenta a operei.

      In orice caz, da, "Oul", "Broasca testoasa, toate pasarile si chiar si "Cumintenia pamintului" si "Sarutul" pot fi reproduse in copii perfecte, identice, fara nici o diferenta fata de original. 

      Masa Tacerii MT, Poarta sarutului PS , Coloana fara de sfarsit ar putea fi stilizate in Intelepciunea pamantului. MT este momentul gandirii, al luarii unei decizii, PS cel al conceptiei, al implementarii si CI perioada nasterii si evolutiei ulterioare. Fetita din Intelepciunea pamantulului priveste la samanta de grau aruncata in gliie.Dezabilitatea acesteia o poate lasa sa apara comica asteptand in zadar sa dea rod, pe de alta parte primavara devine un anotimp peren, ceva trecator este transformat in certitudine, siguranta, persistenta...

      ... sint in toate muzeele lumii. Ma intreb unde tin originalele... Sper ca, daca Chales a pierdut Cullinan si Koh I Noor la pacanele, macar a facut-o in Ardeal...

    Faptul ca subscriptia nu va stringe cele 6 milioane va narui orice tentativa ulterioara de a construi o cota intern lui Brancusi. Faptul ca idiotii au vrut sa demonstreze public atit atasamentul patriotic fata de artist cit si valoarea operei se va solda cu un esec atit de sever incit va rezona in eternitate. Tehnocratii vor dovedi doar perenitatea prostiei.

    Trebuie identificat si pedepsit hotul care fura banul public si il imparte cu vanzatorul Cuminteniei

    1. opera de arta este asigurata fara plata de catre filiala locala a Vienna Insurance Group. Dupa ce a preluat cota de piata Astra prin reintoarcerea la RAS de la IFRS sub atenta supraveghere a ASF :-)

      As avea incredere, daca ar fi a mea, i-as da-o lui pe mina...

      un tanar sculptor roman ,pentru 10.mii de euro poate face o copie perfecta.se poate face copie si peinternet 3d.ce nevoie sa fie in tara.sa o transformam in idol,sa ne apere de draci.

      ... se pot face 10000 de copii in China!

      Ciocu' mic Mitica; esti mic si de nimic. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro