Videoconferinţa "Afaceri în agricultură" - ediţia a IX-a -

S.B.
Miscellanea / 13 - 14 octombrie 2022



Actualizare IONEL ARION, PREŞEDINTELE PRO AGRO: "Piaţa cerealelor este manipulată de marii traderi"

Accesul la finanţare şi lipsa accesului la piaţă (atât la piaţa naţională, cât şi pe pieţele internaţionale) sunt două probleme ale domeniului agricol şi industriei alimentare, spune Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

"O provocare foarte mare este şi faptul că avem circa 30% din ceea ce înseamnă fermieri în UE. Este o cifră enormă. Nu putem lucra cu un număr aşa mare de fermieri, pentru că nu avem rentabilitate. Din cele circa 30.000 de persoane juridice din domeniu, doar 17.000 erau anul trecut bancabile, adică puteau accesa un credit, dintre care 11.000 aveau deja cel puţin un credit şi câteva procente bune din aceştia aveau dificultăţi în a rambursa la zi aceste finanţări şi aveau nevoie de refinanţare", a subliniat domnul Arion, precizând că probleme foarte mari sunt în domeniul zootehniei.

Ionel Arion a menţionat: "O mare provocare este ce se întâmplă azi în industria laptelui. Costurile pe producţia de lapte au crescut atât de mult încât fermele nu pot ţine pasul să negocieze o aprovizionare pe un produs pentru că, a doua zi, când ar trebui să se facă livrarea, preţurile au explodat din nou. Faptul că acum avem foarte mult tranzit de cereale pe teritoriul României şi sectoare întregi de prelucrare refuză să prelucreze cerealele din România, preferându-le pe cele din Ucraina, care nu au aceleaşi costuri şi aceleaşi standarde de calitate, face ca anumite lanţuri de aprovizionare din România să fie total blocate".

Ionel Arion mai consideră, printre altele, că piaţa este manipulată: "O piaţă nu este liberă atunci când există monopol. Piaţa cerealelor este manipulată de marii traderi în proporţie destul de mare. Foarte puţini dintre noi ajung să poarte o negociere corectă şi să-şi pună în valoare cu adevărat produsele pe care le au la preţul de cost".

E.O.

---

Actualizare NICU VASILE, LAPAR: "Comasarea terenurilor - cea mai mare problemă a sectorului agricol"

Comasarea terenurilor este cea mai mare problemă a sectorului agricol, consideră Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Specialistul a explicat: "În 2022 avem acelaşi număr de sole ca în 1907. Nu putem face performanţă cu 64 de milioane de sole împărţite pe 830.000 pe fermieri care depun declaraţii la APIA. Nu putem discuta de irigaţii dacă nu discutăm de comasare. Este foarte greu să coagulăm sectorul. Fiecare are fel de fel de interese şi degeaba încerc să aduc fermierii laolaltă. Tot spunem că sutem la început, dar cât ne trebuie? Încă 300 de ani? Nu avem o monitorizare a pârloagelor în România. Trebuie să gândim strategic, nu mai avem timp de aşteptat. Dacă nu venim cu măsuri clare, concrete si coerente, nu facem absolut nimic".

Printre altele, Nicu Vasile a subliniat că domeniul nu are profitabilitate: "Nu avem o definiţie a fermierului român mic, mare sau mijlociu. El se împrumută şi, pe zi ce trece, fermierul român se decapitalizează. Cred că peste 30% din ferme nu mai pot primi credite bancare. Nu ne putem dezvolta fără profitabilitate".

Economia României este o economie de tip suveică, mai spune domnia sa, precizând că, atât fructele, cât şi grâul, de exemplu, se facturează de trei ori: "Producătorul vinde către cooperativă, cooperativa către angrosist, angrosistul vinde către reţeaua de magazine".

Fermierul român s-a confruntat cu probleme foarte mari din cauza secetei, care, în ultimii ani, a afectat mai ales sudul ţării, spune Nicu Vasile, adăugând: "Este nevoie de fonduri, dar şi fondurile acestea trebuie insoţite de plus valoare. De 13-14 ani accesăm fonduri europene care nu pot acoperi nici diferenţa de preţ pe combustibil - de la 3 lei am ajuns la 9,20 lei litrul de motorină. Fermierul român este dependent de celelalte economii. (...) După 30 de ani nu avem o filieră pe produs - pe ulei, pe zahăr. Suntem cei mai mari importori de porumb modificat genetic, dar nu avem voie să producem. (...) Guvernul trebuie să dea directive clare europarlamentarilor noştri ca să ştie ce lobby să facă. Iar la noi, un ministru care stă trei luni de zile nu are timp nici să cunoască paznicul".

Şeful LAPAR evidenţiază că, în timp ce fermierii români, pentru un kg de produs vâdut nu câştigă decât 0,58 de dolari, colegii din vest câştigă 1,75 dolari pe kg de produs comercializat. "Noi nu vindem produs finit. Ne mândrim că vindem grâu şi porumb. Ferma românească rebuie gândită să fie un integrator al mediului rural. De exemplu la legume - trebuie să producem legume în jurul marilor centre urbane, noi facem producţie de legume la 500 de km de marile oraşe şi, fiind o marfă perisabilă, când ajunge în piaţă nu are preţ. Am fost într-un magazin şi am vrut să cumpăr mere româneşti. Mărul românesc este 6 lei, cel din Polonia costă 3 lei. Cum este posibil? La mărul polonez discutăm de transport, de cheltuieli logistice. Discutăm de o clientelă săracă, populaţia din România este săracă şi va fi mult mai săracă. Noi suntem o piaţă de desfacere, nu de producere. Văd foarte multe reclame de vânzare de ferme în România, iar acesta nu este un feedback bun", conchide Nicu Vasile.

În opinia lui sa, soluţiile pentru rezolvarea problemelor din sector sunt digitalizarea şi adoptarea unor politici clare, strategice.

E.O.

---

Actualizare Petru Luhan, General Manager, Emas Business Consulting: "Fondurile alocate de guvern pentru agribusiness sunt insuficiente"

Este nevoie de o injecţie masivă de capital din fondurile europene pentru antreprenorii din mediul rural, pentru ca aceştia să îşi poată dezvolta afacerile, dar, deşi sunt alocate sume substanţiale din aceste fonduri, pe plan naţional alocările pentru fiecare apel de proiecte sunt prea mici, afirmă Petru Luhan, general manager al Emas Business Consulting.

"Alocările sunt prea timide, prea mici. Ce facem cu 150 milioane euro la digitalizare, cu granturi de 20.000, 30.000, 50.000, 100.000 euro pentru o întreprindere medie care poate să aibă şi 200 de angajaţi. Este o picătură pe o piatră fierbinte. Dacă mă uit la lucrările pe energie pentru înfiinţare de capacităţi de producţie de energie regenerabilă, haideţi să facem alocări masive dacă tot avem cheltuieli cu evaluări, cu monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă. Dacă vrem să ajutăm evoluţia economiei româneşti, fie că vorbim de sectorul agricol, fie că vorbim de sectorul energetic sau de IMM-uri, atunci când lansăm un ghid trebuie să alocăm masiv, substanţial fonduri pentru ca mulţi antreprenori să poată beneficia de bani europeni. Fac referire la POC 4.1.1, la POR 2.2 - anul trecut, când doar de la 94 de puncte în sus au primit solicitările finanţare şi au fost evaluate mii de proiecte şi cu toţii ştim că procesul de evaluare este externalizat şi implică un cost. De aceea, cred că trebuie ca autorităţile centrale să preia solicitarea mediului de afaceri şi când se face o alocare de la nivel guvernamental aceasta să fie mai masivă pentru sprijinirea economiei, iar indicatorii de performanţă raportaţi la Bruxelles vor arăta mai bine", a spus Petru Luhan.

G.M.

---

Actualizare Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc: "Deficitul comercial real pe sectorul agro-alimentar este de 8 miliarde euro"

Autorităţile centrale trebuie să ducă o politică proactivă pentru viitoarea Politică Agricolă Europeană, deoarece ţara noastră trebuie să îşi găsească un loc bine definit în domeniul agricol, susţine Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

"Noi suntem trecuţi acolo de multe ori ca o putere agricolă. Nu, noi suntem doar o ţară agricolă. Diferenţa dintre noi şi Ecuador este că noi exportăm grîu şi porumb, iar ei exportă banane. Nu am ajuns nici pe departe la nivelul de putere agricolă şi cel mai rău este că exportăm cerealele şi materiile prime în ţări terţe, exportăm banii, compensările europene care sunt date pentru a acoperi costurile generate de cererile de restricţie impuse de Uniunea Europeană. Şi, în mod normal, mecanismul european este cel de a intregra în produsele cu valoare adăugată. Dacă anul trecut deficitul de balanţă comercială, care este extrem de periculos, el generând şi un deficit geamăn de cont curent, a ajuns la 4,7 miliarde euro pe sectorul agro-alimentar, el de fapt este unul fals pentru că, în realitate, atinge un nivel de 8 miliarde euro, pentru că diferenţa a fost exportul de cereale, exportul de «subvenţie» europeană. (...) Discutam zilele trecute când domnul prim-ministru şi-a pus problema ce facem cu deficitul comercial pe anul trecut şi un consilier din cadrul guvernului a spus că nu e o problemă, că e doar de câteva sute de mii în acel moment, neînţelegând faptul că ciclul pe producţie e un pic diferit. Importurile de produse cu valoare adăugată încep în luna septembrie şi durează până în luna decembrie, iar exporturile - cum ar fi cel pe grâu, unde a funcţionat - au fost făcute. Deci deficitul era mic. În schimb acum deficitul se accentuează din lipsa porumbului şi din cauza seceteisi sectetei şi din cauza creşterii importului de produse cu valoare adăugată, iar decontarea va fi anul viitor, când se vor face statisticile şi ne vom întreba iarăşi ce s-a întâmplat. Iată că nu avem o pro-activitate, ci o reactivitate, iar ciclurile politice şi schimbările care vor fi în viitor ne arată faptul că nimeni nu va deconta această lipsă de activitate şi de măsuri în momentul care avem nevoie. (...) Noi avem capacităţi de producţie, dar nu avem piaţă. Atât timp cât nu ai o piaţă de desfacere pentru produse cu valoare adăugată, tu, practic, eşti tributar condiţiilor atmosferice", a spus Ştefan Pădure.

G.M.

---

Actualizare MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE: "Realizarea depozitelor regionale va fi finanţată pe componenta de împrumuturi din PNRR sau din fondurile alocate pentru perioada 2021-2027"

Realizarea a opt depozite regionale pentru fermierii şi producătorii din industria agro-alimentară ar putea fi finanţată din PNRR, prin componenta de împrumuturi, susţine Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Depozitele regionale le-am iniţiat şi cuprins în prima versiune a PNRR. Atunci erau prevăzuţi 750 milioane euro pentru industria agro-alimentară, unde aveam şi această componentă a depozitelor regionale. În prezent, dorim să găsim cea mai bună formă de utilizare a împrumuturilor din PNRR, unde avem peste 14 miliarde euro pe această componentă. Discuţia cu Comisia Europeană este pentru reprioritizarea investiţiilor din PNRR şi să punem în împrumuturi investiţiile specifice în perioada de criză. Depozitele regionale rămân o prioritate a noastră la nivel naţional, dar să vedem cum vor evolua lucrurile şi ce mandat de renegociere a PNRR voi primi din partea coaliţiei de guvernare. Am găsit deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru reprioritizarea investiţiilor puse la finanţare din componenta de împrumut din PNRR, deci există o şansă pentru finanţarea depozitelor regionale", a spus Marcel Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că are în vedere şi realizarea infrastructurii de acces şi a părţii de logistică pentru depozitele respective.

"Trebuie să legăm partea de depozitare de infrastructura de acces - reabilitarea liniilor cale ferată care duc spre silozurile existente sau spre cele viitoare, conectivitatea la reţeaua TEN-T, precum şi partea de logistică. În Programul Operaţional de Transport nu se prea vorbeşte de acest lucru, dar am luat iniţiativa ca pe dezvoltarea industrială., în anexa 2, acolo unde ştim că sunt disfuncţionalităţi legate de conectivitatea la drumuri şi accesul la calea ferată să facem investiţii în infrastructură cu efect multiplicator pe partea de reindustrializare. (...) Aş vrea să facem, pe agricultură dezvoltarea componentei de logistică prin depozite, partea de mijloace de transport şi accesul la infrastructura feroviară, rutieră sau navală. Nu vom putea rezolva toate problema, dar câteva proiecte pilot pot începe pentru valorificarea potenţialului agricol al României. Dacă nu se poate face acest lucru prin PNRR, atunci le vom face din sumele alocate în politica de coeziune pentru perioada 2021-2027", a precizat Marcel Boloş.

G.M.

----

Actualizare MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE: "Modernizarea sistemelor de irigaţii poate fi finanţată prin RePower EU"

Sistemele de irigaţii ar putea fi finanţate prin programul RePowerEu, prin introducerea unei componente de producere a energiei verzi pe baza panourilor fotovoltaice flotabile, afirmă Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Este un concept de investiţie nou, care sper să aducă multă valoare adăugată pentru economia României, pentru că are componenta din energie verde, ceea ce înseamnă panouri de energie fotovoltaică flotabile, care sunt aşezate şi iau forma canalului de irigaţii. (...) În staţiile de pompare, intenţia noastră e să aducem echipamente energetice noi, să le înlocuim pe cele vechi, ceea ce va duce la reducerea simţitoare a consumurilor energetice. Mai dorim să facem automatizarea întregului proces, inclusiv automatizarea consumului de apă, etapă în care fermierii vor putea duce cantităţile de apă necesar pe suprafeţele agricole prin simpla comandă de pe telefonul mobil transmisă la dispeceratul care va deservi canalele de irigaţii. Acesta este conceptul prezentat de noi la Bruxelles şi oficialii europeni au fost surprinşi în mod plăcut de fleul în care am gândit această investiţie. Din estimările noastre avem o investiţie de 1,8 miliarde euro, pe o lungime de 1700 kilometri pe canalele de irigaţii, cu putere instalata de 1400 MWh prin aceste panouri fotovoltaice flotabile. Acesta este un proiect pilot la care mai trebuie să lucram şi să discutăm detaliile cu serviciile Comisiei Europene pentru a le cuprinde în capitolul de RePower EU", a declarat ministrul Marcel Boloş.

G.M.

---

Actualizare IOAN ONEŢ, DIRECTORUL GENERAL ADJUNCT AL AFIR: "Există un interes major din partea fermierilor pentru accesarea submăsurii pentru prime de asigurare"

Submăsura 17.1 pentru prime de asigurare a culturilor, animalelor şi plantelor este, astăzi, mai mult ca oricând în atenţia fermierilor, conform domnului Ioan Oneţ, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Domnia sa spune: "Această măsură are ca obiective încurajarea fermierilor să participe la schemele de asigurare private în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care le pot afecta producţia agricolă, respectiv stimularea fermierilor să beneficieze de asigurare şi extinderea sferei riscurilor asigurabile de către societăţile de asigurare care în prezent pot afecta semnificativ performanţele exploataiei agricole. Pentru aceesarea acestei submăsuri, solicitanţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii - să fie fermieri activi în momentul în care cer sprijinul pentru această submăsură şi să încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare. Noi, prin această submăsură, acordăm un sprijin public nerambursabil de 70% din valoarea primei de asigurare".

Potrivit domniei sale, din 2019, când s-a deschis submăsura, aceasta a avut o evoluţie pozitivă şi anume: în 2019 au fost asigurate 423.000 de hectare, iar în 2021 - 1.751.000 de hectare, "ceea ce arată interesul major din partea fermierilor".

(V.R.)

---

Actualizare Raluca Dumitrescu, deputat, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice: "Trebuie să avem un pilon de asigurare pentru pagubele produse de secetă"

Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor a susţinut modificarea măsurii 17 din Planul Naţional Strategic, astfel încât să fie asigurate culturile în caz de secetă, susţine deputatul Raluca Dumitrescu (PSD), membru al comisiei respective.

"Nu ştiu dacă e realizabil acest lucru din punct de vedere al programului şi regulamentelor europene, dar trebuie să punem bazele pentru a avea un pilon de asigurare pentru pagubele produse de secetă", a spus Raluca Dumitrescu.

Deputatul social democrat a arătat că agricultura nu trebuie să mai fie un subiect disputat din cauza subvenţiilor bugetare acordate în fiecare an, deoarece "sunt mulţi cei din domenii adiacente care spun că dăm anual despăgubiri în agricultură şi noi nu facem nimic pentru a reduce această povară ce apasă pe bugetul naţional".

Raluca Dumitrescu s-a referit şi la necesitatea finanţării sistemului de irigaţii.

"Pe irigaţii, comisiile de agricultură din cele două Camere ale Parlamentului au adus îmbunătăţirea pentru cei de la OUAI-uri, ca să obţină mai repede avizele şi autorizaţiile necesare, să absoarbă corect şi în timp scurt fondurile europene, ţinând cont că sunt probleme pe piaţa materialelor. Am intervenit cu subvenţionarea energiei electrice atât pentru OUAI-urile legate la ANIF, cât şi pentru cele care au puţuri proprii. Regretăm că nu a existat un consens şi nu a fost o prioritate pentru cei care au negociat PNRR pentru susţinerea sistemului de irigaţii", a spus Raluca Dumitrescu.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează a IX-a ediţie a videoconferinţei "Afaceri în agricultură", în data de 13 octombrie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul se va desfăşura exclusiv online, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Pentru "imobiliarsitii / hagentii de Cluj":

    1000 Biscayne pethaus la etajul 57 cu helipand cereau pret acum 1-2 ani 35 -50 milioane de dolari si tot jonglau cu pretul si cum "Abureala". 

    Stiti cu cat a fost vandut acum o saptamana ? 

    Cu 19 milioane de dolari!! Si inca nici nu am atins fundul caderii financiare inca. 

    Asta spune multe la piata de lux . 

    s c cret 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

07 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9022
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5747
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9405
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4884
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3601

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro