VIDEOCONFERINTA BURSA THE POST PANDEMIC WORLD / MIRCEA COŞEA:"Guvernul a luat până acum măsuri de supravieţuire, nu de relansare"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 30 aprilie 2020

MIRCEA COŞEA

MIRCEA COŞEA

Coşea: "Grupul de Comunicare Strategică conduce România în această perioadă"

Guvernul României a luat măsuri de supravieţuire a economiei până în acest moment, nu de relansare a economiei, este de părere profesorul Mircea Coşea.

Acesta a precizat: "Începe să fie periculos. Dacă pentru ţări precum cele din Europa Occidentală, infuzia de capital este enormă şi încă poate menţine economia într-o stare de plutire, pentru România prelungirea aceste stări după 15 mai, pentru că asta e data comunicată, ne va duce la o schimbare importantă a situaţiei economice. În sensul că primele efecte ale acestei blocări se vor vedea în faptul că aproape 1 milion de salariaţi nu vor mai avea bani nici să cumpere pâine. Pentru că sistemul de plată a şomajului tehnic funcţionează greu, cu întârziere, pentru că altă sursă de câştig nu există. Suntem în situaţia în care guvernul trebuie să intervină altfel decât până acum. De ce? Pentru că ceea ce a făcut guvernul şi opoziţia, cât este ea, prin măsuri sau proiecte de lege care să ducă cumva la aşa-numita relansare a economiei nu sunt decât măsuri de supravieţuire. Nu au nimic de a face cu relansarea economiei".

Potrivit acestuia, ţările din Vest precum Germania, Franţa, Italia şi Spania au trecut de la politica obişnuită caracterizată de dictonul "staţi în casă" la politica "nu avem vaccin, obişnuiţi-vă să trăiţi cu virusul".

"Care a fost urmarea? Urmarea a fost de politică. S-au anunţat programe de relaxare. Acestea vor fi fi puse în practică între 10 şi 15 mai şi privesc deschiderea unor activităţi importante, trecerea la circulaţia liberă, începerea unor activităţi economice care au în vedere nu numai atenuarea efectelor economice ale crizei dar şi de a desface o supapă de siguranţă. În aceste ţări s-a conştientizat faptul că statul în casă creează o presiune socială şi politică atât de mare care se poate transforma în incidente şi evenimente politice majore cu influenţe foarte negative asupra stabilităţii europene. Sigur că s-au întâmplat foarte multe lucruri în perioada asta: au început demonstraţiile de stradă, au apărut manifeste neomarxiste extrem de puternice semnate de zeci şi zeci de intelectuali din Franţa, Italia şi din Ţările de Jos. Deci am intrat într-o etapă în care indiferent de riscul imens de continuare a acestei pandemii, guvernele au hotărât să elibereze oamenii din casă, un nou tip de politică", explică Coşea.

Profesorul de economie mai notează că şi preşedintele României a reamintit acest lucru recent, când a spus că trebuie să învăţăm să trăim cu virusul şi că vom avea o relaxare după 15 mai.

"A fost imediat contrazis de reprezentanţii acelui grup care conduc azi România (Grupul de Comunicare Strategică - n.r.) şi care au spus: «nu, vom sta în casă cât timp există această pandemie». Consecinţele trebuie să fie foarte bine măsurate", a subliniat Coşea.

Economia României are nevoie de reforme structurale

Mircea Coşea a mai notat că economia noastră are nevoie de reforme structurale, deoarece economia României este caracterizată de 3 elemente predominante:

1. - o economie care reuşeşte doar în proporţie de 30% să îşi valorifice intern resursele naturale, respectiv resursele din agricultură, cele minerale, de energie şi forţă de muncă. "Tot ceea ce mâncâm în proporţie de 70% vine din import, 90% din carnea de porc consumată este din import. Trebuie să ne gândim foarte bine dacă vrem să continuăm această stare. Adică să cultivăm, să-l dăm în Spania ca să luăm carne. Să cultivăm roşii, să le dăm în Polonia ca să luăm pastă de tomate. Sau să cultivăm grâu, să-l dăm în Ucraina ca să luăm cocă congelată. Sunt nişte exemple aproape ridicole dar ele caracterizează stadiul actual al economiei româneşti. Deci nu aici trebuie să ne întoarcem, trebuie să apară idei, concepţii, politici de trecere rapidă pe un sistem de valorificare a acestor resurse, în primul rând agroalimentare. Aruncarea lor pe piaţă înseamnă creşterea ofertei româneşti, înseamnă capacitatea de a reduce importurile, ar însemna o anumită pârghie de stabilitate pe cursul euro-leu, deci şi o inflaţie mai mică", explică Coşea.

2. - România are un export industrial de subcontractare. "Unele calcule arată că 98% din întreprinderile româneşti care lucrează pentru export în regim industrial sunt de fapt subcontractoare ale marilor companii occidentale, în principal din industria auto. Concluzia e că putem să dăm credite pe acea platformă pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar ele vor da doar o speranţă de supravieţuire. Cea mai importantă problemă este cea a repornirii industriei în principal în domeniul auto, pentru ca noi să primim comenzi de la câteva ţări vest-europene şi să putem să repunem în mişcare această industrie. Sigur că există şi ideea unei reforme în domeniul ăsta. Anume încercarea de a rupe această dependenţă prin găsirea unor mijloace de producţie în România a unor produse care să fie cât de cât originale şi nu întotdeauna legate de comenzi din exterior. Dar asta înseamnă o dezvoltare a unui sector pe care noi l-am cam pierdut în România, acela al inovării", completează profesorul.

3. tot ce produce România este manufactură, economia fiind la nivelul celei de-a doua şi a treia etapă a revoluţiei industriale. "Exemplu maşinilor. Noi le producem de la tablă la ultima vopsea. Dar acestea sunt manufacturate în România. Ele nu au fost nici concepute, nici cercetate şi dezvoltate şi nici măcar nu sunt vândute de români, ele sunt vândute de companiile străine care iau între 28% şi 80% din valoarea adaugată", a mai adăugat Mircea Coşea.

Potrivit acestuia, în acest context, criza aceasta oferă posibilitatea regândirii şi restructurării economiei româneşti.

Coşea a mai notat că digitalizarea este un simplu instrument, conform teoriei stagnării seculare.

"Există aici un entuziasm cam prea mare. Nu s-a dovedit nicăieri în lume pe date foarte precise că prin introducerea IT-ului a crescut productivitatea. Nu, a crescut facilitatea comunicării. Desigur că putem să facem digitalizarea asta şi trebuia să o facem de mult, dar să nu ne punem speranţa că ea va schimba România. Iată un exemplu care e strigător la cer: Ministerul Educaţiei a decis luni ca în România să se continue într-un ritm accelerat teleşcoala, în condiţiile în care 50% din elevii din România nu au acces la internet", a spus economistul.

Totodată, potrivit acestuia, relocarea unor industrii din China în România pe fondul pandemiei ar fi o greşeală pentru că ţara noastră ar accepta să se păstreze salarii mici în economie.

"Mă opun categoric (relocării producţiei din China în România - n.r.) acestei posibilităţi pentru că relocarea se face în condiţiile în care ai o valoare mică a forţei de muncă. Relocarea se va face la niveluri care vor permite eficientizarea şi valorificarea capitalului. Asta înseamnă să condamni România să aibă valoarea forţei de muncă sub media europeană pentru a deveni atractivă din acest punct de vedere. Şi s-a încercat acest lucru. Să nu uităm că am avut un guvern care a refuzat creşterea salariului minim pentru că au existat presiuni din partea Uniunii Europene", a mai explicat Coşea.

În concluzie, Coşea a mai spus că o altă cale de ieşire din criza actuală care ar putea să apară şi care s-a confirmat în secolul trecut este războiul. Un război, nu în sensul celor mari, ci în sensul unor războaie locale sau a unor intervenţii militare importante în anumite zone.

"Astfel de activităţi pun în mişcare economia mai bine şi mai repede decât orice. Pentru că industria militară antrenează pe orizontală foarte multă forţă de muncă şi capital, care inovează şi care pune în mişcare întreaga economie. Deci să ne aşteptam chiar ca într-o viitoare etapă, în anumite zone care se inflamează deja, Iran, toată zona din acea parte de glob unde lucrurile încă nu sunt bine puse la punct. Să ne gândim că în China au început nişte discuţii importante despre viitorul Taiwanului şi insulelor din jurul ei, care pot să aibă chiar o rezolvare militară. Repet, nu de mari proporţii, nu tragedii continentale, dar astfel de activităţi sunt antrenante pentru economie, iar în economie nu există moralitate", a conchis profesorul Mircea Coşea.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

21 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8738
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0148
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5251
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5099
Gram de aur (XAU)Gram de aur241.5144

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro