Virgil Popescu a scris, într-o postare pe Facebook, că amânarea cu trei ani a obligaţiilor privind emisiile de metan protejează producţia de petrol şi gaze din România şi din Uniunea Europeană. El a anunţat că amendamentul său şi al colegilor a fost adoptat, iar mai mult, împreună cu PPE, au obţinut introducerea unei clauze de revizuire care prevede prezentarea de către Comisia Europeană, până la 1 iulie 2029, a unui raport privind gradul de pregătire pentru implementare şi securitatea aprovizionării, în completarea evaluării prevăzute la articolul 36.
Popescu a declarat că astăzi au votat în favoarea propunerii de amânare cu trei ani a obligaţiilor de monitorizare şi raportare a emisiilor de metan pentru importatorii de petrol, gaze şi cărbune, iar propunerea a fost adoptată cu 341 de voturi, prevăzând o perioadă suplimentară cu doi ani mai mare decât cea propusă iniţial de Comisia Europeană. El a explicat că aplicarea acestor cerinţe trebuie să ţină cont de realităţile din teren, de costurile pe care le presupun şi de capacitatea producătorilor de a face investiţiile necesare fără a-şi pierde competitivitatea.
Popescu a detaliat că propunerea adoptată prevede termen până la 31 mai 2031 pentru ca importatorii de ţiţei, gaze naturale şi cărbune să demonstreze că acordurile de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 respectă cerinţe echivalente de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de metan, iar acelaşi termen se aplică raportării privind eforturile de aliniere a contractelor mai vechi la noile reguli. De asemenea, prima raportare privind intensitatea emisiilor de metan până la 5 august 2031, în loc de 5 august 2029, atât pentru producători, cât şi pentru importatorii din UE, precum şi trei ani suplimentari pentru operatorii din sectorul petrolului şi gazelor din UE pentru transmiterea rapoartelor verificate privind emisiile de metan: până în februarie 2030 pentru activele operate direct şi până în august 2031 pentru cele care nu sunt operate direct.
Popescu a subliniat că, pentru România, miza este una concretă, având peste 50.000 de sonde de petrol şi gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate, iar evaluarea şi monitorizarea acestor active pot genera costuri semnificative, iar fără un calendar realist de aplicare, aceste cheltuieli riscă să afecteze competitivitatea producătorilor români şi capacitatea lor de a susţine investiţiile majore pe care le au deja în derulare. El a arătat că nu este vorba despre renunţarea la reducerea emisiilor de metan, ci despre aplicarea unor reguli într-un ritm realist, mai ales în contextul actualei crize, având nevoie de obiective de mediu clare, dar şi de termene care să permită industriei să se adapteze, să investească şi să rămână competitivă. Popescu a concluzionat că prin susţinerea acestei amânări, au pledat pentru un echilibru între responsabilitatea faţă de mediu, securitatea energetică şi protejarea capacităţii de producţie din România şi din Uniunea Europeană.





























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2026, 15:06)
de ce ar trebui protejate și mai tare cele mai protejate domenii din România? unde merge mia merge și nouasutenouazecisinoua?
2. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 22.10.2026, 15:36)
este o decizie eronată
obligaţiilor privind emisiile de metan trebuiesc implementate ASAP
tarifele trebuiesc înzecite !
doar atunci vom fi pro-ioropeni cu acte-n regulă