ZIUA FRANŢEI"România are, în continuare, multe de oferit investitorilor francezi"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 14 iulie 2021

Dana Gruia Dufaut

Dana Gruia Dufaut

(Interviu cu Dana Gruia Dufaut, Avocat fondator al Cabinetului de avocatură Gruia Dufaut, Consilier al francezilor din România şi Republica Moldova)

România are multe de oferit investitorilor francezi, sublinază Dana Gruia Dufaut, Avocat fondator al Cabinetului de avocatură Gruia Dufaut, Consilier al francezilor din România şi Republica Moldova. Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, că mulţi dintre francezii care ajung să aibă o experienţă de 3-4 sau chiar mai mulţi ani în România devin adevăraţi ambasadori ai ţării noastre în străinătate.

Reporter: Prin specificul serviciilor de consultanţă pe care le acordaţi investitorilor, consideraţi că România este în continuare atractivă pentru companiile franceze?

Dana Gruia Dufaut: România rămâne o ţară favorabilă investiţiilor străine, datorită dimensiunii pieţei, fiscalităţii, dar şi facilităţilor acordate investitorilor. În plus, legislaţia internă este compatibilă cu normele europene, astfel că orice investiţie este în siguranţă aici, dreptul proprietăţii este respectat, ca şi libera circulaţie a capitalurilor. Cred, în continuare, că România are multe de oferit investitorilor francezi. Să nu uităm că Franţa rămâne a 7-a putere economică mondială, a 4-a putere exportatoare din lume şi este în top 10 ţări sursă de investiţii străine directe.

În contextul intreruperii lanţurilor de producţie şi de distribuţie între Europa şi zona asiatică mai ales, ca urmare a pandemiei de Covid-19, există o preocupare nu doar a firmelor franceze, ci europene în general pentru investiţii de proximitate, în special în Europa Centrală şi de Est. Faptul că în România există încă multe oportunităţi de afaceri şi că există deja o comunitate de afaceri franceză importantă şi investitori de talia Renault sau Airbus, este clar că interesul pentru această ţară se va menţine. Aşteptăm, în continuare, subcontractori ai marilor grupuri şi, de ce nu, şi alte companii franceze de top si multe IMM-uri. Totul depinde de cât de bine o vor duce firmele franceze în ţara mamă (o firmă care este sănătoasă din punct de vedere economic la ea acasă, se va gândi apoi sa se dezvolte şi pe alte pieţe ...) şi cât de ofertantă va rămâne piaţa românească.

Reporter: Cum a decurs activitatea cabinetului în timpul pandemiei ?

Dana Gruia Dufaut: Aşa cum s-a întâmplat în mai toate domeniile, pandemia a pus presiune şi pe activitatea avocaţilor. Ne-am confruntat, pe de o parte, cu o dinamică legislativă accelerată, care a cerut un efort suplimentar din partea avocaţilor pentru a ţine pasul şi a explica în timp real noile norme şi realitatea juridică clienţilor noştri.

Pe de altă parte, natura intervenţiilor a suferit modificări. Am participat mai mult ca înainte la desfăşurarea sau încheierea relaţiilor contractuale ale clienţilor în termeni amiabili, la găsirea unui echilibru între imperativul clauzelor contractuale şi dificultăţile de executare din această perioadă. De asemenea, în departamentul de consultanţă în materia dreptului muncii, s-a lucrat la foc continuu.

Dacă partea de litigii, cel puţin în prima perioadă a pandemiei, a avut destul de mult de suferit, din cauza activităţii perturbate a instanţelor, în cazul serviciilor de consultanţă am descoperit cu toţii un alt mod de lucru, care, sincer vorbind, este foarte constructiv din punctul meu de vedere. Am descoperit modalităţi mai rapide şi mai eficiente de comunicare cu clienţii, care ne-au făcut să caştigăm timp şi, mai ales, în termeni de eficacitate. Lecţia pe care am în­văţat-o, dacă putem spune aşa, este că şi atunci când spunem că nu mai putem, de fapt putem face chiar mai mult, dacă rămâ­nem deschişi alternativelor. În cazul de faţă, alternativa a fost transformarea digitală.

Reporter: Ca avocat cu experienţă atât în România, cât şi în Franţa, ce consideraţi că trebuie făcut la noi pentru încurajarea antreprenoriatului?

Dana Gruia Dufaut: Economia franceză se sprijină pe firme transnaţionale puternice din domeniul serviciilor financiare, precum Societe Generale sau Credit Agricole, al energiei - cu firmele Total sau Engie, al construcţiilor de maşini (Renault şi PSA), al industriei luxului (LVMH şi Dior), cosmeticii (L'Oreal), retailului (Carrefour sau Auchan), DIY (Leroy Merlin), toate prezente şi în România, dar şi pe sute de mii de IMM-uri (Franţa are 3,7 M de IMM-uri versus aproximativ 290 de mari întreprinderi). Însă, dincolo de aceste cifre, ecosistemul de afaceri francez are la bază cultura antreprenorială.

Adică, în Franţa, totul începe din şcoală, din universitate. Studenţii sunt fie încurajaţi să lanseze start-up-uri, fie să se alăture unor astfel de companii, efectuând cât mai multe stagii pe durata studiilor. Pe lângă input-ul necesar demarării unui proiect de antreprenoriat, există şi ajutoare ce le sunt acordate pentru a-i determina, în anumite situaţii, să se concentreze pe unele direcţii cheie, cum ar fi cercetarea & dezvoltarea, tehnologia informaţiilor.

Există, apoi, organisme şi asociaţii de acompaniere a antreprenorilor, care îi ajută să se dezvolte în plan local sau internaţional. Finanţarea oferită de sistemul public sau privat poate fi şi în Franţa uneori problematică, dar în niciun caz situaţia nu este similară celei din România. Statul francez acordă o atenţie cu totul specială dez­voltării antreprenoriatului.

O analiză publicată în aprilie 2021 arată, de altfel, că firmele franceze continuă să reziste bine efectelor crizei, iar tendinţele înregistrate în 2020, de creştere a antreprenoriatului, se menţin. Astfel, dacă numărul de radieri de societăţi, în perioada ianuarie - aprilie 2021, a crescut cu peste 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, noi recorduri au fost înregistrate în privinţa iniţiativelor antreprenoriale. Barometrul companiilor publicat de Consiliul naţional al grefelor de pe lângă Tribunalele de Comerţ din Franţa arată că, în perioada 1 ianuarie - 12 mai 2021, au fost înregistrate cu 71% mai multe companii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe iniţiative antreprenoriale au fost înre­gistrate în sectoarele digitale, comerţ electronic şi formare profesională.

Reporter: Ce credeţi că trebuie făcut în continuare în materie de reglementare în sprijinul mediului de afaceri? Cum au fost măsurile legislative adoptate în ultima perioadă?

Dana Gruia Dufaut: S-au făcut multe în ultima perioadă, dar rămân în continuare multe de făcut. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când acord consultanţă şi reprezentare juridică firmelor în România. În tot acest timp am asistat la o îmbogăţire a le­gis­laţiei de afaceri, urmată de o armonizare a acesteia cu normele europene. Tot ce s-a întâmplat a fost în favoarea dezvoltării mediului de afaceri, cu toate urcuşurile şi coborâşurile cunoscute. Este adevărat că se putea reglementa mai bine, în special în zona de fiscalitate, dacă ar fi existat o des­chidere mai mare spre dialog între Stat şi mediul privat.

În ceea ce priveşte măsurile legislative din ultima perioadă, cred că reacţia la aceas­tă criză a Statului a fost destul de promptă şi au existat şi măsuri bune de sprijin pentru mediul privat: modificarea legislaţiei privind telemunca, măsura Kurzarbeit, indemnizaţia de şomaj susţinută de Stat, ajutoarele acordate de Stat sub formă de granturi pentru capital de lucru sau investiţii sau ajutoarele specifice acordate anumitor sectoare economice.

Aş menţiona în mod special ca fiind de bun augur măsura consolidării fiscale care va permite societăţilor din acelaşi grup fiscal să compenseze profiturile cu pierderile, urmând să plătească impozit doar pe diferenţă. Faptul că pierderile fiscale vor putea fi recuperate mai repede din profiturile altor societăţi din grup va evita situaţii de genul celor cunoscute, când pierderile expirau pentru că nu puteau fi utilizate într-o perioadă de şapte ani de acele firme.

Un lucru bun a fost inclusiv decizia de a nu se renunţa, deocamdată, la cota unică de impozitare de 16% sau, în alt registru, accelerarea procesului de digitalizare a serviciilor publice.

În fine, cel mai important este ca aceste măsuri de sprijin să fie menţinute şi după încheierea pandemiei, cu o perioadă de tranziţie pentru firmele care au încă mare nevoie de susţinere. Iarăşi este important să exite o predictibilitate legislativă, pentru ca mediul de afaceri să îşi poată face calculele, să aibă în faţă o foaie de parcurs pe care să se bazeze în mod real.

Reporter: Sunteţi o prezenţă cunoscută a comunităţii de afaceri franceze din Româ­nia, membru în board-ul CCIFER, dar si Consilier reales al comunităţii francezilor din România şi Republica Moldova. Cum a evoluat această comunitate de-a lungul timpului?

Dana Gruia Dufaut: Comunitatea francezilor s-a constituit în principal în jurul companiilor franceze care au investit şi care continuă să investească în România, dar şi în jurul numeroaselor reţele cultural-educative care valorifică patrimoniul cultural comun şi contribuie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Există, de asemenea, francezi care au ales să trăiască permanent în România, după o experienţă ca angajaţi ai unor societăţi franceze sau pur şi simplu după încheierea perioadei de activitate profesională. Sunt multe cupluri franco-româ­n­e care trăiesc aici, sau care au ales, de asemenea, un trai între România şi Franţa.

Pentru toţi, România are multe de oferit şi vă mărturisesc că mulţi dintre francezii care ajung să aibă o experienţă de 3-4 sau chiar mai mulţi ani în România devin adevăraţi ambasadori ai ţării noastre în străinătate. De exemplu, citeam recent un articol despre motivele pentru care francezii ar alege România, şi printre alte motive pe care le cam bănuim cu toţii - frumuseţea ţării, traiul încă relativ ieftin, faptul că este un stat membru al UE etc. - era şi o motivaţie umană indeniabilă: simţul ospitalităţii şi prietenia franco-română.

Dincolo de legăturile diplomatice dintre state există, iată, multe repere culturale, istorice, lingvistice, pe care francezii le găsesc în România cu uşurinţă şi care îi ajută efectiv să se integreze rapid în societate, să se simtă mai puţin străini şi mai mult ca la ei acasă. La acestea putem adăuga inclusiv faptul că există o anumită siguranţă pe care francezii o găsesc în România, în pofida multiplelor contraste care persistă la nivelul societăţii şi diferenţelor de dezvoltare de la o regiune la alta.

Reporter: Dacă ar fi ca România să adopte ceva din Franţa, ce aţi recomanda?

Dana Gruia Dufaut: Dinamismul industrial foarte prezent în Franţa, susţinut de inovaţie şi cercetare, şi care este exportat cu mare succes în afara graniţelor ţării. Dar, de asemenea, aş vrea ca România să îşi importe tinerii din Franţa ... aceşti tineri români care au plecat acum câţiva ani să studieze acolo şi care nu s-au mai întors...

În România este mare nevoie de ei, pentru că vin cu o experienţă autentică şi un suflu nou şi pot pune bazele unei noi Româ­nii, mai prospere.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro