Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modul în care este stabilit indicele de referinţă ROBOR

Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modul în care este stabilit indicele de referinţă ROBOR şi au o conduită conformă normelor de concurenţă, aceasta reprezentând o preocupare permanentă şi prioritară la nivelul comunităţii bancare, se arată într-un comunicat remis redacţiei. Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităţilor va confirma că băncile au acţionat în permanenţă cu bună-credinţă, în conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil, precum şi cu regulile şi metodologiile stabilite de autorităţile competente.

Banca Naţională a României are rol de organizator, de reglementator şi supraveghetor privind modul de funcţionare a pieţei monetare, conform Normei 4/1995 privind funcţionarea pieţei monetare interbancare. Piaţa monetară presupune tranzacţionarea lichidităţii. Legislaţia impune criterii stricte de participare la această piaţă, iar organizatorul stabileşte regulile de tranzacţionare la nivelul pieţei şi regulile de transparenţă privind mecanismele de cotare. În calitatea sa de supraveghetor al acestei pieţe reglementate, Banca Naţională a României dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piaţă legat de manipularea indicilor de referinţă.

La nivelul Asociaţiei nu deţinem informaţii ca băncile să fi fost sancţionate pentru vreun motiv legat de modalitatea în care şi-au respectat obligaţiile privind cotarea sau ca BNR să se fi sesizat în contextul regulamentului european.

Maniera în care a fost prezentat subiectul în spaţiul public a creat confuzie privind modalitatea de funcţionare a unei pieţe reglementate. Până la clarificarea şi înţelegerea deplină de către opinia publică a mecanismelor acestei pieţe reglementate, acuzaţiile formulate pot declanşa consecinţe negative privind şocul operaţional, juridic, de finanţare şi reputaţional. Acestea pot conduce la afectarea stabilităţii financiare, mai ales în situaţia pierderii de reprezentativitate sau blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra mediului economic, de business şi al întregii populaţii.

În contextul investigaţiei aflate în curs, subliniem necesitatea ca orice concluzie să rezulte exclusiv în urma unei analize complete, bazate pe probe. În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depăşesc cadrul investigaţiei şi influenţează negativ funcţionarea pieţei şi percepţia publică. Este esenţial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare şi responsabilitate. Protejarea funcţionării neîntrerupte şi a reprezentativităţii indicelui ROBOR nu reprezintă doar o abordare tehnică, ci este imperativă pentru asigurarea stabilităţii financiare.

ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare şi funcţionarea pieţei monetare, asigurând în acelaşi timp stabilitatea financiară. Procesul de fixing este riguros, fiind bazat pe cotaţiile reale de lichiditate din piaţa interbancară, cu supravegherea Băncii Naţionale a României după reguli stricte. Cadrul instituţional este foarte bine definit şi supus unor mecanisme de monitorizare şi control, inclusiv la nivel european. Participanţii la piaţă trebuie să îndeplinească condiţii riguroase şi să respecte reglementări stricte, având în vedere rolul esenţial în asigurarea stabilităţii financiare şi a accesului la finanţare de către angajatori şi entităţi publice.

Creşterea generalizată a dobânzilor începând cu anul 2022 nu este un fenomen local, iar amplitudinea acestor creşteri a depins în fiecare stat de o serie de factori macroeconomici, precum inflaţia, deficitele fiscale şi structura economiei. Niciunul dintre aceşti factori nu poate fi influenţat de comportamentul băncilor locale prin modul în care ele cotează costul finanţării interbancare.

Investigaţia actuală a Consiliului Concurenţei a fost declanşată în anul 2022, în care România s-a confruntat cu crize multiple precum inflaţia record după perioada pandemică, criza energetică, criza de securitate pe fondul războiului din Ucraina etc. Factorii care influenţează evoluţia ROBOR sunt legaţi direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflaţiei şi al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepţia agenţiilor de rating şi a finanţatorilor în general, precum şi instabilitatea politică şi guvernamentală.

ARB consideră că fiecare instituţie bancară vizată de investigaţie îşi stabileşte în mod independent strategia de preţ şi cotaţiile, pe baza propriilor analize de risc şi costuri de finanţare. Similitudinea cotaţiilor în anumite momente nu reprezintă o înţelegere, ci o reacţie normală a unor actori economici care funcţionează sub aceleaşi presiuni de piaţă.

Traversarea unor perioade marcate de amplificarea riscurilor în anul declanşării investigaţiei Consiliului Concurenţei, cu o rată a inflaţiei record după perioada pandemică, de 16,8% în luna noiembrie 2022, reflectă derapajele determinate de manifestarea riscurilor şi considerăm că nu pot fi asimilate ca înţelegeri între instituţiile de credit. La momentul debutului investigaţiei, ROBOR 3M era situat la jumătatea ratei inflaţiei, România fiind unul dintre statele care s-a confruntat şi atunci şi în prezent cu presiuni inflaţioniste ridicate. Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, astfel că în condiţiile unui record al ratei inflaţiei după pandemie, BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de 8 ori în anul 2022, de la 1,75% în anul 2021 la 6,75% la finele anului 2022.

În anul 2008, Consiliul Concurenţei a mai declanşat o investigaţie similară asupra instituţiilor de credit active pe piaţa monetară interbancară din România privind stabilirea ROBOR şi inclusiv a modului de funcţionare a acestor platforme. Asociaţia Română a Băncilor nu are cunoştinţă să fi fost sesizate deficienţe de natură concurenţială, în condiţiile în care regulile de funcţionare şi platformele utilizate nu au suferit modificări semnificative.

Asociaţia Română a Băncilor reiterează că ar trebui tratate cu maximă precauţie acuzaţiile privind funcţionarea ROBOR, care este un reper de piaţă cu funcţie sistemică. Acuzaţiile afectează încrederea investitorilor externi cu impact în costurile de finanţare ale statului, ale populaţiei şi companiilor. Orice fel de acţiuni care modifică sau afectează funcţionarea mecanismului pot reprezenta în fapt o reglementare de facto a unei infrastructuri de piaţă, cu potenţial de conflict între regimul actual aplicabil pieţei monetare/benchmarkurilor şi instrumentele dreptului concurenţei. Orice intervenţie exogenă care afectează capacitatea de a asigura un cadru funcţional al pieţei monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituţională.

Asociaţia Română a Băncilor îşi oferă suportul tehnic pentru clarificarea oricăror aspecte privind funcţionarea pieţelor financiare, având în vedere că evoluţia indicelui ROBOR este determinată de fundamentele pieţei monetare, nu de acorduri între bănci.