Persoanele condamnate în baza interceptărilor sau filajelor aduse ca probă la dosar nu pot scăpa de sentinţă, în baza unei decizii de luna trecută a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de servicii.
Judecătorii CCR au admis joi o nouă excepţie de neconsituţionalitate care nu le permite celor condamnaţi să ceară revizuirea deciziei instanţei în cazul lor, transmite Digi24.
Curtea Constituţională a decis că un articol din Codul de procedură penală, care nu limita posibilitatea revizuirii sentinţei la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, nu este în confirmitate cu Legea fundamentală, potrivit unui comunicat al CCR.
Noul Cod de procedură penală prevedea, la articolul 453, litera f), că este caz de revizuire atunci când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate".
Plenul CCR a invalidat, prin decizia de astăzi, acest articol.
Mai mult, judecătorii constituţionali arată că în ceea ce priveşte sentinţele date până acum şi în care nu a fost sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect (în acest caz, interceptările făcute de servicii) sunt "facta praeterita", adică fapte care ţin de domeniul trecutului, "de vreme ce cauzele au fost definitiv şi irevocabil soluţionate".
Prin urmare, doar dosarele în care a fost depusă excepţie de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte interceptările făcute de servicii pot face obiectul unei revizuiri a sentinţelor în baza deciziei CCR din 16 februarie.
"Curtea a reţinut că din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumţia de constituţionalitate", mai arată judecătorii.
În 16 februarie, CCR a decis că o parte a unui articol din Codul de procedură penală care se referă la interceptarea suspecţilor nu respectă legea fundamentală. Este vorba despre prevederea care permitea, de exemplu, Serviciului Român de Informaţii să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora există suspiciuni de încălcarea a legii.