EY: Internetul lucrurilor este o oportunitate strategică pentru România în economia digitală globală

Internetul lucrurilor (IoT) funcţionează ca o autostradă digitală, care conectează fără întreruperi obiecte şi dispozitive fizice, denumite în mod obişnuit „lucruri”, potrivit unui comunicat EY emis redacţiei. Aceste dispozitive comunică şi fac schimb de date atât între ele, cât şi cu sisteme mai largi, prin intermediul conectivităţii la internet.

În centrul acestei interacţiuni se află tehnologii încorporate, precum software, senzori şi alte componente inteligente, care colectează, transmit şi acţionează pentru colectarea datelor. Aceste sisteme integrate permit o coordonare şi o comunicare în timp real între dispozitive, creând o punte puternică între lumea fizică şi cea digitală.

Piaţa IoT dedicată dispozitivelor este vastă şi se extinde rapid. IoT atinge multiple industrii, de la echipamente de producţie avansată şi autoturisme conectate, până la electrocasnice, precum maşinile de spălat şi dispozitive personale, cum ar fi telefoanele mobile şi ceasurile inteligente. Pe măsură ce adoptarea IoT avansează rapid, se evidenţiază noi modele de eficienţă, perspective bazate pe date şi valoare adăugată atât pentru afaceri, cât şi pentru consumatori.

Numeroase prognoze de piaţă indică în mod constant o creştere puternică şi susţinută a sectorului global al Internetului lucrurilor (IoT). Analiştii estimează că piaţa va continua să se extindă semnificativ în următorii ani, valoarea sa totală urmând să atingă trilioane de dolari. Aceste proiecţii subliniază nu doar creşterea continuă a adoptării tehnologiilor conectate în toate sectoarele şi în uzul personal, ci şi importanţa strategică a IoT în modelarea lumii digitale în următorii ani.

Potrivit sursei, în multe regiuni ale lumii, Internetul lucrurilor a atins deja niveluri de adopţie care, în urmă cu doar câţiva ani, păreau de neimaginat. China se remarcă ca un exemplu elocvent al acestei evoluţii accelerate. China găzduieşte în prezent mai multe dispozitive IoT conectate decât oameni conectaţi, un semnal clar al creşterii explozive a acestei tehnologii. Între 2017 şi 2022, atât utilizarea telefoanelor mobile, cât şi adopţia terminalelor IoT a cunoscut o perioadă de creştere. Totuşi, anul 2022 a marcat un punct de cotitură major: pentru prima dată, numărul terminalelor IoT active a depăşit numărul utilizatorilor de telefoane mobile, ajungând la peste 1,8 miliarde de dispozitive în China.

În 2023, numărul dispozitivelor IoT conectate la nivel mondial era estimat la 16,6 miliarde. Se preconizează că această cifră va exploda până la 40 de miliarde până în 2030, ceea ce reprezintă o creştere remarcabilă, exprimată printr-o creştere procentuală de trei cifre, într-un interval de doar şapte ani. Această expansiune rapidă reflectă ritmul tot mai alert al transformării digitale în industrie, impulsionat de cererea pentru infrastructuri mai inteligente, date în timp real şi conectivitate fără întreruperi. Proiecţia unei extinderi la 40 de miliarde de dispozitive până în 2030 subliniază nu doar viteza de adoptare a tehnologiei, ci şi importanţa strategică a investiţiilor în ecosisteme IoT sigure, scalabile şi pregătite pentru viitor.

Indiferent de ritmul exact al creşterii, un lucru este cert: sistemele IoT vor continua să se extindă, iar România trebuie să se alinieze strategic acestui trend global pentru a rămâne competitivă şi pentru a stimula inovaţia.

Conform raportului EY Emerging Technology Investment in Romania, peste 70% dintre respondenţi recunosc IoT-ul ca un instrument esenţial pentru optimizarea sistemelor şi proceselor în companiile pentru care lucrează. Este de remarcat faptul că această înţelegere este mai pronunţată în rândul companiilor de dimensiuni medii (85%) şi mici (76%), fiind semnificativ mai redusă în cazul companiilor mari (59%). Această situaţie poate avea multiple cauze:

Agilitate vs. complexitate operaţională: companiile mici şi medii sunt mai agile, mai deschise la inovare şi pot implementa rapid soluţii IoT, fără a fi constrânse de structuri birocratice sau sisteme IT moştenite

Lipsa unei strategii transformaţionale: în multe companii mari, IoT este tratat ca un proiect IT, nu ca o iniţiativă strategică. Această abordare fragmentată reduce implicarea conducerii şi limitează implementarea unei strategii transformaţionale

Resurse şi priorităţi diferite: companiile mici şi medii pot vedea în IoT o oportunitate de diferenţiere şi eficienţă, în timp ce companiile mari pot fi concetrate pe alte priorităţi, cum ar fi transformarea digitală la scară largă, reglementări sau restructurări.

În esenţă, IoT permite colectarea şi schimbul continuu de date în timp real între dispozitive, sisteme şi factori de decizie din cadrul companiilor. În sectorul manufacturier, IoT poate conduce la o mentenanţă predictivă şi transparenţă în lanţul de aprovizionare. În retail, poate contribui la îmbunătăţirea experienţei clienţilor prin personalizare şi automatizare. În domeniul energetic, IoT poate facilita consumul inteligent şi gestionarea eficientă a reţelelor.

România beneficiază de un ecosistem digital solid, de o infrastructură de internet bine dezvoltată şi de un mediu de afaceri în Tech în creştere. În acest context, adoptarea IoT reprezintă o cale aproape sigură către dezvoltare economică, inovaţie, explorarea de noi tehnologii şi consolidarea deciziilor de afaceri bazate pe date.

Cu toate acestea, în ciuda potenţialului existent, conform raportului EY România, rata de implementare indică un spaţiu semnificativ de creştere: doar 12,4% dintre respondenţi susţin că IoT a fost implementat în companiile la care lucrează, iar un procent surprinzător de 41,5% nu au iniţiat încă niciun demers în această direcţie. Această discrepanţă reflectă atât provocări sistemice, cât şi un potenţial valoros încă neexploatat.

Un obstacol major constă în percepţia fragmentată a IoT-ului în cadrul multor organizaţii. Atunci când IoT este privit exclusiv ca o implementare tehnică, şi nu ca o iniţiativă transformaţională la nivelul întregii organizaţii, potenţialul său rămâne izolat. Este necesară o schimbare de paradigmă, iar organizaţiile trebuie să treacă de la viziunea IoT ca proiect IT, la înţelegerea acestuia ca un catalizator al schimbării digitale. Această schimbare implică o legătură mai strânsă între strategie, operaţiuni şi date, sprijinită de un angajament ferm din partea conducerii executive.

Conform comunicatului, această schimbare presupune, de asemenea, investiţii în dezvoltarea competenţelor adecvate. Studiul EY relevă că lipsa profesioniştilor calificaţi reprezintă principala barieră în calea implementării tehnologiilor emergente în România, fiind menţionată de 61% dintre respondenţi. Lipsa de profesionişti calificaţi nu este doar o problemă de recrutare, ci reflectă o lipsă de aliniere între sistemul educaţional şi nevoile reale ale pieţei. Curricula universitară este adesea teoretică, iar programele de formare profesională sunt insuficient adaptate la cerinţele tehnologiilor emergente.

Pentru a debloca întregul potenţial al IoT, este nevoie de eforturi de colaborare între mediul de afaceri, guvern şi mediul academic, în vederea perfecţionării forţei de muncă în domenii precum ştiinţa datelor, securitatea cibernetică şi integrarea sistemelor. Parteneriatele între mediul academic, companii şi autorităţi trebuie să depăşească stadiul de iniţiative punctuale. Se recomandă crearea unor consorţii regionale pentru formare profesională în domeniul IoT, cu implicarea activă a companiilor în definirea competenţelor şi a traseelor educaţionale. În acest sens, România are nevoie de o strategie coerentă care să includă:

programe de reconversie profesională pentru angajaţii din industrii tradiţionale

stimulente fiscale pentru companiile care investesc în formarea angajaţilor în domenii precum IoT, AI, securitate cibernetică

centre de excelenţă în universităţi, axate pe tehnologii conectate şi aplicaţii industriale.

Internetul lucrurilor (IoT) nu reprezintă doar un progres tehnologic, ci o schimbare fundamentală în modul în care funcţionează afacerile şi societăţile. Capacitatea sa de a transforma industriile prin schimbul de date în timp real, automatizare şi decizii inteligente nu mai este o posibilitate a viitorului, ci o necesitate a prezentului. România are ocazia de a trece de la o implementare întârziată, la un rol de lider regional în adoptarea IoT. A fi lider presupune capacitatea de a genera modele de referinţă, de a exporta know-how şi de a atrage investiţii în centre de inovaţie. România are potenţialul de a deveni un hub regional pentru soluţii IoT în industrie, agricultură, energie şi oraşe inteligente.

Valorificarea acestui moment nu va conduce doar la operaţiuni mai inteligente şi mai eficiente, ci va poziţiona România în avangarda economiei digitale. Dacă România nu acţionează rapid, alte economii din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, Cehia sau ţările baltice, vor consolida poziţii dominante în ecosistemele digitale. În acest context, întârzierea nu este doar o pierdere de eficienţă, ci un risc strategic.