Israel: Sub cenzura militară, pagubele în conflictul cu Iranul sunt dificil de evaluat

Israelul a recunoscut că a fost lovit de peste 50 de rachete trase de Iran şi care au ucis 28 de persoane în cele 12 zile cât cele două ţări s-au confruntat luna aceasta în raiduri aeriene, dar adevărata amploare a pagubelor este dificil de evaluat din cauza restricţiilor impuse presei de cenzura militară israeliană, scrie France Presse.

Conform legislaţiei israeliene, orice difuzare de informaţii, prin relatări scrise sau imagini, care ar putea aduce atingere ''securităţii naţionale'' - un concept larg ce lasă loc la interpretări - poate fi interzisă. Iar odată cu salvele de rachete iraniene, care au reuşit să străpungă puternicele sisteme antiaeriene ale Israelului, restricţiile au fost înăsprite şi mai mult.

Orice transmisiune dintr-o ''zonă de luptă sau de impact cu rachete'' necesită o autorizaţie scrisă din partea cenzorului militar, potrivit Biroului de presă al guvernului israelian responsabil pentru comunicările oficiale şi acreditarea jurnaliştilor (GPO). Această regulă se aplică în special atacurilor din apropierea bazelor militare, a rafinăriilor de petrol sau a altor instalaţii considerate strategice.

De asemenea, poliţia israeliană a avertizat marţea trecută că a aflat că unii jurnalişti filmează ''zone sensibile şi restricţionate în urma impactului rachetelor iraniene'' şi a reamintit că astfel de acţiuni sunt ''ilegale'' conform directivelor impuse presei de cenzura militară în contextul conflictului cu Iranul.

Imediat după declanşarea acestui conflict odată cu lansarea pe 13 iunie a bombardamentelor israeliene asupra infrastructurii nucleare şi militare iraniene, departamentul de cenzură al armatei israeliene a informat presa despre directivele care interzic filmarea pagubelor produse instalaţiilor militare sau în zonele adiacente acestora, utilizarea dronelor pentru înregistrarea unor imagini ale locurilor lovite de rachetele iraniene sau transmiterea de orientări de acces către zonele civile afectate din apropierea instalaţiilor de securitate.

A fost de asemenea interzisă difuzarea unor videoclipuri sau imagini cu rachete interceptoare trase de armata israeliană, cu interceptări directe ori cu secvenţe în care rachete sau drone iraniene lovesc la sol, precum şi filmarea în apropierea zonelor unde sunt amplasate baterii antiaeriene.

Toate aceste restricţii, susţine departamentul de cenzură al armatei israeliene, au scopul de a ''împiedica oferirea de ajutor inamicului în timp de război, ceea ce constituie o ameninţare tangibilă la adresa securităţii Statului''.

''Există în mod evident o dimensiune foarte reală a securităţii naţionale: nu vrem să-i spunem inamicului unde au căzut bombele sale, nici cum să-şi perfecţioneze tacticile de ţintire data viitoare'', explică Jerome Bourdon, sociolog mass-media şi profesor la Universitatea din Tel Aviv. ''Dar aceasta menţine neclaritatea asupra vulnerabilităţii ţării faţă de ameninţările externe şi probabil nu vom şti niciodată amploarea pagubelor'', admite el.

Guvernul israelian se concentrează în primul rând pe succesele sale militare, iar premierul Benjamin Netanyahu a lăudat marţi o ''victorie istorică'' asupra Iranului, după intrarea în vigoare a unui armistiţiu.

Cenzura mediatică practicată de guvernul israelian urmăreşte să ''inverseze naraţiunea'' în faţa criticilor internaţionale tot mai mari la adresa acestui guvern pentru războiul său din Fâşia Gaza, care a ucis zeci de mii de civili şi a provocat un dezastru umanitar, mai remarcă Jerome Bourdon, menţionând de asemenea că oficialii israelieni manifestă ''o neîncredere profundă faţă de mass-media liberale israeliene din interior şi în special faţă de mass-media străine''.

Într-un răspuns adresat presei joi, Biroul de presă al guvernului israelian responsabil pentru comunicările oficiale şi acreditarea jurnaliştilor (GPO) şi-a afirmat angajamentul faţă de ''libertatea presei (...) ca drept fundamental'' şi a asigurat că nu face ''nicio distincţie între jurnaliştii israelieni şi cei non-israelieni''.