Punct de vedere EY: Proiect de lege privind introducerea plăţii CASS pentru persoanele coasigurate

Proiectul legislativ de modificare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, intens dezbătut în această perioadă, propune, printre altele, abrogarea dispoziţiilor referitoare la exceptarea de la plata contribuţiei de la asigurările sociale de sănătate (CASS) a persoanelor aflate în întreţinerea unei persoane asigurate respectiv soţ/soţie/părinţi fără venituri proprii, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Prin această modificare se urmăreşte introducerea unor dispoziţii clare în Codul fiscal privind stabilirea şi declararea obligaţiilor fiscale de către persoanele fizice asigurate care optează pentru calculul, declararea şi plata contribuţiei în contul persoanelor aflate în întreţinere.

Această modificare va avea impact nu doar asupra contribuabililor români, dar şi a cetăţenilor străini care sunt deja cu soţul/soţia/părinţii în România ori urmează să solicite reîntregirea familiei pentru acesta (aceştia), care nu deţin ori nu vor realiza venituri proprii. Astfel, cetăţenii străini cu persoane aflate în întreţinere vor trebui să opteze pentru calculul, declararea şi plata CASS în contul acestora. Plata CASS se va efectua în două tranşe, 25% din contribuţia datorată, la data depunerii declaraţiei unice prin care se exercită opţiunea, respectiv 75% din contribuţie până la 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.

Potrivit sursei, în cazul cetăţenilor străini fără venituri, asigurarea voluntară se poate realiza după obţinerea documentului care atestă rezidenţa în România (permis de şedere, certificat înregistrare, carte de rezidenţă) şi a înregistrării fiscale. Conform Codului fiscal, contribuţia anuală reprezintă 10% din 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului pentru care se datorează contribuţia, pentru anul 2025 acesta fiind de 4.050 de lei. Asigurarea de sănătate nu doar că permite persoanelor străine asigurate decontarea anumitor servicii şi cheltuieli medicale (consultaţii, investigaţii, spitalizare etc.), dar reprezintă şi unul din criteriile care trebuie îndeplinite în vederea prelungirii dreptului de şedere pe teritoriul României. În consecinţă, această categorie de străini va fi obligată, chiar şi în situaţia deţinerii unei poliţe private care acoperă servicii medicale de urgenţă ori de tratament, să întreprindă demersurile necesare pentru a se asigura în sistemul de sănătate românesc, dacă vor dori să-şi prelungească documentul de rezidenţă.

Rămâne de văzut dacă acest cost al CASS, va fi suportat de angajatul străin sau dacă angajatorii vor ajusta pachetele salariale pentru a acoperi aceste contribuţii, având în vedere că, în cazul expatriaţilor, soţul/soţia nu are, de regulă, venituri proprii. Ne aşteptăm totuşi ca marile companii, cu politici de mobilitate bine definite, să acopere aceste cheltuieli pentru a putea atrage în continuare forţă de muncă calificată.

În ceea ce priveşte copiii minori, legislaţia nu suferă modificări, astfel că această categorie de persoane este scutită de coplată şi beneficiază de asigurare socială de sănătate, fără plata CASS. De asemenea, tinerii între 18 şi 26 de ani vor beneficia în continuare de asigurare fără plata contribuţiei dacă sunt elevi, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi.