2,1 milioane de joburi în pericol: majorarea taxei pe tutun - impact negativ asupra industriei europene

Proiectul Directivei Europene privind majorarea accizelor pentru produsele din tutun (TED) reprezintă un atac frontal asupra celor 2,1 milioane de locuri de muncă pe care le susţine industria, asupra celor 224 miliarde euro pe care le generează în PIB şi asupra celor 112,9 miliarde euro pe care le varsă anual în bugetele statelor membre UE, se arată într-o scrisoare adresată de peste 80 de companii, organizaţii profesionale, uniuni ale fermierilor, producători şi retaileri către Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

În documentul citat de site-ul eureporter.co, petenţii acuză Comisia că a abandonat rolul de reglementator şi a trecut în zona militantismului ideologic, ignorând nu doar datele proprii, ci şi avertismentele cu privire la competitivitate detaliate în raportul lui Mario Draghi. Mesajul scrisorii este foarte clar: dacă Bruxelles-ul forţează impunerea acestui plan fiscal, consecinţele vor fi devastatoare: colaps economic în anumite regiuni, explozie a reţelelor de criminalitate organizată şi distrugerea inovaţiilor menite să ajute fumătorii să renunţe la ţigări.

Propunerea Comisiei priveşte o creştere cu 140% a accizei minime la ţigarete, o majorare cu 260% pentru tutunul de rulat şi scumpiri masive pentru vape-uri, pliculeţe cu nicotină şi produse din tutun încălzit, adică tocmai acele alternative pe care multe guverne le promovează ca opţiuni cu risc redus. Industria acuză viitoarea direcţie de taxare şi arată că aceasta va duce la creşterea contrabandei.

Potrivit datelor din documentul citat, Franţa, unde 40% dintre ţigarete sunt ilicite, în care statul pierde anual 9,5 miliarde euro din taxe şi prevalenţa fumatului stagnează la 27%, a devenit modelul pe care Bruxelles-ul vrea să-l extindă la scară continentală. Olanda, unde 45% din consum este acum nedomestic, unde gaura anuală la buget depăşeşte 900 milioane euro şi unde consumul de ţigarete a crescut după majorările agresive, este tratată nu ca avertisment, ci ca direcţie de urmat.

Datele KPMG din 2024, citate în scrisoare, sunt de-a dreptul tulburătoare: 52 miliarde ţigarete ilicite consumate în UE, cu o pierdere fiscală de 19 miliarde euro, fără a include contrafacerile de vape-uri şi pliculeţe cu nicotină. Reţelele de producţie ilegală din interiorul Uniunii, alimentate de fluxuri din China şi Africa de Nord, operează deja la nivel industrial. Noile creşteri propuse de TED le-ar oferi, spun semnatarii scrisorii, un „cadou o dată la o generaţie”, împingând consumatorii către piaţa neagră, făcând produsele legale inaccesibile şi golind visteriile statelor membre. Potrivit sursei citate, mai multe ministere de interne din statele membre UE au efectuat deja analize la nivel naţional care avertizează că directiva ar putea destabiliza operaţiunile de securizare a frontierelor şi ar intensifica activitatea bandelor criminale.

Chiar propria Evaluare de Impact a Comisiei estimează că TED ar creşte inflaţia în UE cu 0,5%, un procent exploziv într-un moment în care familiile europene abia respiră sub presiunea costului vieţii. Dar impactul social şi politic merge mult mai departe: cetăţenii cu venituri mici, cei pe care von der Leyen proclamă că îi apără, vor fi loviţi cel mai dur; statele cu venituri mai reduse vor fi supuse unor şocuri economice disproporţionate; micii retaileri, fermierii, operatorii logistici şi producătorii vor suporta simultan lovitura.

Semnatarii scrisorii avertizează că „Europa deja pierde competitivitate”, iar acest pachet fiscal „accelerează declinul”.

Într-un climat politic în care partidele populiste câştigă teren, Comisia pare pregătită să declanşeze un val de furie populară în mai multe capitale europene. Un fost diplomat a spus pentru sursa citată că Executivul UE ar trebui „să ţină cont de sensibilităţile ţărilor din sudul şi estul Europei” şi să privească spre „paradigma Stockholm”: în Suedia, mai puţin de 5% din populaţie mai fumează, datorită unei politici pragmatice bazate pe reducerea riscurilor, nu pe prohibiţie. „Nu are niciun sens”, spune acesta, „să propui o directivă fiscală care este politică inacceptabilă pentru o mare parte dintre capitalele europene, care ar bloca creşterea economică şi ar încetini cercetarea şi inovaţia, fără niciun câştig real de sănătate.”

Cea mai gravă acuzaţie vizează refuzul Comisiei de a diferenţia între produsele cu risc ridicat - ţigaretele - şi produsele evaluate ştiinţific ca având risc redus, precum vape-urile sau tutunul încălzit. Taxarea aproape uniformă elimină orice stimulent pentru fumători să treacă la opţiuni mai sigure, face alternativele inaccesibile pentru persoanele cu venituri mici, alimentează piaţa ilicită şi distruge obiectivul anunţat al UE de reducere a fumatului sub 5% până în 2040. Pe scurt, Bruxelles-ul este acuzat că sacrifică ştiinţa pe altarul aparenţelor politice.

Mai multe state membre, printre care se numără Grecia, Portugalia, Polonia, Slovenia, România şi ţările baltice, au avertizat că noile praguri minime ar însemna pierderea suveranităţii fiscale şi impunerea unor scumpiri care contrazic strategiile lor naţionale de sănătate şi realităţile socioeconomice.

Cum directiva necesită unanimitate în Consiliu, TED se profilează ca una dintre cele mai importante bătălii ale celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. Coaliţia care se ridică împotriva Comisiei este neobişnuit de largă şi de vocală: de la multinaţionale la cooperative agricole, de la producători de ambalaje şi hârtie la asociaţii ale micilor comercianţi. Mulţi dintre aceşti actori au evitat ani la rând confruntările directe cu Bruxelles-ul; acum, tonul lor este fără precedent. Acuzaţiile curg în valuri: subminarea bazei industriale europene, întărirea reţelelor criminale, ignorarea dovezilor ştiinţifice.