ABC: aproape 30% dintre tineri declară că intenţionează să plece din ţară pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni

Alianţa Binelui Comun atrage atenţia asupra dimensiunii „exportului” de capital uman din România, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. În numai două decenii, numărul persoanelor născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, stabilite în ţările OECD a crescut de peste trei ori: de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuţi în ţară şi aflaţi la vârstă activă locuieşte în prezent în străinătate, potrivit comunicatului de presă.

Datele centralizate în noua analiză naţională a Barometrului ABC arată că fenomenul nu aparţine trecutului. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani declarau că intenţionează să plece din România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Pentru 64,7%, principalul motiv pentru care tinerii aleg să plece este un loc de muncă mai bine plătit. Corupţia şi dorinţa unei vieţi noi sunt indicate de 10%, iar serviciile publice mai bune de 6,1%, se arată în comunicatul de presă.

Amploarea fenomenului plasează România într-o situaţie aparte la nivel european. La începutul anului 2024, aproximativ 3 milioane de cetăţeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene, reprezentând circa 22% dintre toţi cetăţenii UE stabiliţi într-un alt stat membru. Românii formează astfel cel mai mare grup naţional de acest tip din UE. Plecarea înseamnă însă mai mult decât pierdere de populaţie. România pierde ani de muncă şi contribuţii, competenţe, potenţial antreprenorial şi demografic. În ultimul deceniu, fenomenul s-a extins tot mai vizibil către absolvenţi şi profesionişti din sănătate, IT, cercetare şi servicii cu valoare adăugată mare, conform comunicatului de presă.

Datele OECD pentru 2015/16 indicau aproape 800.000 de emigranţi români cu studii superioare. Aproape jumătate dintre aceştia lucrau însă în străinătate în ocupaţii sub nivelul calificării lor. România pierde astfel competenţa şi investiţia în formarea acestor oameni, fără ca pregătirea lor să fie întotdeauna valorificată integral în ţara de destinaţie. Sănătatea oferă una dintre cele mai clare imagini ale fenomenului. În 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici şi 46.900 de asistenţi medicali născuţi în România. Rata estimată de emigrare ajungea la 28% pentru medici şi 24% pentru asistenţi. Mai mult, în 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în calcul plecarea din ţară. Creşterile salariale au temperat fenomenul, dar nu l-au oprit. Infrastructura, birocraţia, volumul de muncă, managementul şi perspectivele profesionale arată că retenţia specialiştilor nu poate fi rezolvată exclusiv prin salarii, se mai arată în comunicatul de presă.

Migraţia schimbă deja şi locul în care se naşte următoarea generaţie. Între 2014 şi 2024, 364.000 de copii cu cel puţin un părinte român s-au născut în străinătate şi au fost ulterior înregistraţi în România. Numărul reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în ţară în aceeaşi perioadă, conform comunicatului de presă.

Pentru ABC, aceasta este una dintre marile provocări pe termen lung: o parte a noii generaţii creşte şi este educată în alte societăţi, iar relaţia sa cu România trebuie menţinută prin limbă, educaţie, cultură şi, mai ales, prin oportunităţi reale de studiu, muncă şi antreprenoriat. Există şi un semnal de schimbare: în 2024, România a avut un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranţii înregistraţi aveau cetăţenie română. ABC avertizează însă că revenirea nu poate fi considerată un succes dacă oamenii pleacă din nou după câteva luni. România trebuie să urmărească inclusiv câţi dintre cei întorşi rămân după doi, cinci sau zece ani, potrivit comunicatului de presă.

Pentru a măsura nu doar câţi oameni pleacă, ci ce competenţe pierde şi recâştigă România, Alianţa Binelui Comun propune realizarea anuală a unui Barometru ABC al Retenţiei şi Revenirii Talentului. Acesta ar urmări intenţia de plecare a tinerilor de 18-35 de ani, emigrarea absolvenţilor la unu, trei şi cinci ani după terminarea studiilor, plecările din profesii-cheie, profilul celor care revin, retenţia lor după revenire şi conectarea copiilor diasporei la limba şi educaţia română. În paralel, analiza propune măsuri concrete: recunoaşterea rapidă a calificărilor şi experienţei dobândite în străinătate, pachete de relocare în sănătate, educaţie şi cercetare, recrutare transparentă, granturi pentru cercetători şi antreprenori reveniţi şi trasee profesionale competitive, se mai arată în comunicatul de presă.

Mesajul central al ABC este că România nu trebuie să limiteze libertatea de a pleca, ci să construiască libertatea reală de a rămâne şi motive concrete pentru ca cei plecaţi să se întoarcă, conform comunicatului de presă.