Activişti proruşi au încercat să prezinte Spania drept o ţară aflată în "haos generalizat" după inundaţiile devastatoare care au lovit regiunea Valencia la sfârşitul lunii octombrie 2024, soldate cu 235 de morţi, potrivit unui raport al Departamentului Securităţii Naţionale spaniole, citat de La Vanguardia, relatează AFP, de la care transmitem cele ce urmează.
Conform documentului, militanţii au difuzat mesaje în care acuzau guvernul condus de socialistul Pedro Sanchez că ar fi direcţionat fonduri publice către sprijinirea Ucrainei în detrimentul ajutorării propriilor cetăţeni afectaţi de catastrofă. Scopul acestor campanii de dezinformare, favorabile Kremlinului, a fost alimentarea neîncrederii în instituţiile publice spaniole.
AFP precizează că nu a avut acces direct la raportul redactat de Departamentul Securităţii Naţionale, structură aflată în subordinea Ministerului Preşedinţiei şi responsabilă cu prevenirea ameninţărilor precum terorismul sau atacurile cibernetice.
Raportul menţionează că astfel de acţiuni s-au intensificat în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, din iunie 2024, cu scopul de a induce neîncredere în sistemul electoral. Rusia este identificată ca principala sursă a acestor ameninţări hibride, menite să exploateze şi să amplifice tensiunile sociale şi politice deja existente în Spania.
Documentul a fost prezentat Congresului spaniol şi aprobat în cadrul unei reuniuni a Consiliului Securităţii Naţionale, desfăşurată la 24 aprilie sub preşedinţia regelui Felipe al VI-lea.
În decembrie, Uniunea Europeană a anunţat primele sancţiuni împotriva unor agenţi ruşi acuzaţi de acţiuni de "destabilizare" şi "atacuri hibride" desfăşurate pe teritoriul UE, în special în context electoral, conform sursei citate.
Guvernul Sanchez a lansat încă din 2020 un plan naţional de combatere a dezinformării, ca răspuns la acuzaţiile formulate de UE la adresa Rusiei şi Chinei privind campanii de manipulare care vizau subminarea democraţiilor europene.
Opinia Cititorului