MET: Vulnerabilitatea evidenţiată de criza energetică - lipsa unei Bănci Europene pentru Energie

Criza energetică din ultimii ani nu a fost doar despre gaz, conducte închise sau costuri care de multe ori au explodat. Ea a scos la suprafaţă o vulnerabilitate structurală a pieţei europene de energie, şi anume lipsa unei instituţii care să ofere stabilitate şi încredere în perioade de volatilitate, care să aibă atribuţii de reglementare şi care, în final, să funcţioneze ca o „plasă de siguranţă” financiară, similar unei bănci centrale din sectorul bancar, sunt de părere specialiştii din domeniu. În timp ce sectorul financiar beneficiază de un „creditor de ultimă instanţă”, gata să intervină cu lichiditate pentru a preveni colapsul sistemului, în energie un astfel de mecanism pur şi simplu nu există, apreciază aceştia.

Piaţa de energie din Europa este una dintre cele mai mari şi mai sofisticate din lume, cu tranzacţii derulate pe burse specializate, contracte derivate şi instrumente financiare complexe. Totuşi, dezvoltarea tehnică nu este dublată de o arhitectură instituţională pe măsură.

”Absenţa unei plase de siguranţă financiare lasă piaţa vulnerabilă în faţa volatilităţii şi a crizelor ce pot scăpa rapid de sub control”, spune Benjamin Lakatos, CEO MET Group, unul dintre actorii importanţi de pe piaţa de energie europeană. Specialistul ne-a transmis: ”Criza energetică din 2022 a demonstrat acest lucru. Ceea ce a început ca un şoc în ceea ce priveşte furnizarea s-a transformat rapid într-o criză de încredere şi lichiditate. Jucătorii prezenţi pe piaţă s-au confruntat cu dificultăţi în onorarea apelurilor în marjă, liniile de credit s-au evaporat, chiar şi companii puternice au fost nevoite să caute urgent lichidităţi. Preţurile au atins niveluri fără precedent - nu doar din cauza lipsei de gaze naturale, ci şi pentru că întregul sistem a început să se blocheze. La MET Group, estimăm că 50-60% din creşterea preţurilor din acea perioadă ar fi putut fi evitată dacă Europa ar fi avut un cadru instituţional similar cu cel al pieţelor financiare. Lecţia este clară: oferta contează, dar încrederea şi lichiditatea contează la fel de mult. Sistemul energetic european are nevoie de un mecanism de stabilizare şi de o instituţie dedicată, o Bancă Europeană pentru Energie, care să le asigure”.

Conceptul Băncii Europene pentru Energie nu este unul pur teoretic. El pleacă de la un model familiar pentru mediul de business: arhitectura băncilor centrale, adaptată la specificul energiei.

În opinia lui Benjamin Lakatos, ”această instituţie ar fi concepută pentru a face pieţele de energie mai fiabile şi mai reziliente în faţa schimbărilor neaşteptate. Inspirată din principiile băncilor centrale, ar funcţiona ca un sistem reglementat, menit să standardizeze operaţiunile şi să furnizeze lichiditate acolo unde este necesar. Ar putea utiliza instrumente similare celor din pieţele financiare: «circuit breakers» - mecanisme de întrerupere temporară pentru a calma volatilitatea, facilităţi de lichiditate pentru a acoperi nevoile de finanţare pe termen scurt şi mecanisme de evaluare a bonităţii şi de stabilire a cerinţelor de capital. Scopul este simplu: menţinerea funcţionării normale a pieţelor energetice, chiar şi în perioade de stres. Banca Europeană pentru Energie ar putea fi creată fie ca instituţie independentă nouă, fie ca agenţie specializată aflată sub supravegherea Băncii Centrale Europene (BCE). În oricare dintre variante, rolul său ar fi similar celui pe care BCE îl are faţă de băncile comerciale: garantarea stabilităţii, fiabilităţii şi încrederii în sistem”.

Unele persoane poate se întreabă dacă Banca Europeană de Investiţii (BEI) nu îndeplineşte deja acest rol, spune sursa citată, explicând: "În realitate, BEI se concentrează în principal pe finanţarea proiectelor pe termen lung - în special în domeniile energiei regenerabile, infrastructurii şi inovaţiei. Banca Europeană pentru Energie, în schimb, ar aborda lichiditatea pe termen scurt şi stabilitatea pieţei.

Cele două instituţii nu ar concura, ci s-ar complementa. BEI finanţează tranziţia energetică, Banca pentru Energie ar proteja mecanismele de piaţă care permit ca această tranziţie să se desfăşoare. Pe scurt, una ar investi în viitor, cealaltă ar asigura prezentul. Împreună, ar forma o bază instituţională solidă pentru sistemul energetic european.

Dincolo de rolul imediat de stabilizare, o asemenea bancă ar putea deveni o iniţiativă emblematică în cadrul noului Pact Verde European (Clean Industrial Deal). Prin îmbunătăţirea lichidităţii şi reducerea riscului sistemic, ar întări condiţiile de investiţii şi ar alinia politica energetică europeană la obiectivele de competitivitate şi sustenabilitate”.

Şeful MET Group este de părere că înfiinţarea unei astfel de instituţii ar arăta inclusiv faptul că Europa este focusată şi pe stabilitatea sistemului energetic şi pe atragerea investiţiilor în acest segment tot mai important: ”O astfel de instituţie poate transmite un mesaj clar: Europa nu se concentrează doar pe decarbonizare, ci şi pe menţinerea unui sistem energetic stabil şi atractiv pentru investiţii. Ar întări încrederea pieţelor, ar atrage capital privat şi ar demonstra că Uniunea Europeană este hotărâtă să construiască arhitectura financiară necesară unui viitor energetic durabil şi competitiv. După criza din 2022 am avut o serie de consultări informale cu reprezentanţi ai Consiliului European şi ai Comisiei Europene, explicând logica şi necesitatea unui mecanism financiar de sprijin pentru pieţele de energie. Totuşi, în acel moment, factorii de decizie erau, pe bună dreptate, concentraţi asupra măsurilor de urgenţă pe termen scurt, precum obligaţiile de stocare, plafoanele de preţ şi reducerea consumului. Ideea creării unei instituţii permanente, capabile să adreseze slăbiciunile structurale pe termen lung, nu a primit suficientă atenţie la acel moment. Acum, însă, nevoia este şi mai evidentă. Piaţa rămâne vulnerabilă la şocuri de lichiditate, în timp ce investiţiile în infrastructură şi securitatea în aprovizionare depind de pieţe stabile şi funcţionale. Dacă o nouă criză ar lovi, fie din motive geopolitice, meteorologice sau financiare, vulnerabilităţile acestea ar putea apărea din nou. Crearea unei Bănci Europene pentru Energie necesită voinţă politică, claritate reglementară şi coordonare între instituţiile deja existente. Cealaltă variantă, adică un nou val de panică necontrolată şi de explozie a preţurilor, ar fi mult mai costisitoare”.

Criza din 2022 ne-a arătat ce se întâmplă atunci când încrederea dispare. Următoarea criză ar putea demonstra ce se întâmplă atunci când Europa îşi construieşte, în sfârşit, instituţiile de care are nevoie, subliniază CEO-ul MET Group, conchizând: "Este timpul să trecem de la improvizaţie la anticipaţie. Crearea unei Bănci Europene pentru Energie ar reprezenta un pas esenţial în această direcţie”.

• România, de la şocul din 2022 la şansa unui rol regional

Pentru România, criza din 2022 nu a fost o simplă fluctuaţie într-un grafic, ci un test de rezilienţă pentru companii. Preţurile din energie au crescut abrupt faţă de anul anterior, iar volatilitatea a făcut extrem de dificilă planificarea.

Florin Frunză, CEO MET România, subsidiara locală a MET Group, ne-a precizat: ”În România, efectele crizei din 2022 au fost puternic resimţite. Preţurile din energie au crescut semnificativ faţă de perioada similară a anului anterior, acest lucru punând presiune asupra întregului mediu de afaceri. O soluţie pe termen lung ar putea fi integrarea într-o arhitectură energetică europeană comună, precum o Bancă Europeană pentru Energie, care să asigure stabilitate, lichiditate şi predictibilitate, reducând riscul unor crize viitoare. Cu o strategie coordonată la nivel european, România ar avea şansa nu doar să depăşească provocările actuale, ci să devină un actor important într-o piaţă energetică mai sigură şi mai competitivă”.