ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL FINANŢELOR:"România a încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7%"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 28 ianuarie

"România a încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7%"

România a încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, sub ţinta de 7,13%, a declarat, ieri, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor. Acesta a precizat că deficitul va continua traiectoria de reducere graduală, în condiţiile angajamentelor asumate în faţa agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene. Declaraţiile ministrului de finanţe din partea PSD vin după ce Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fostul premier, s-a arătat în mai multe rânduri, în spaţiul public, "îngrijorat" de direcţia unor indicatori macroeconomici precum evoluţia inflaţiei şi a dobânzilor, despre care a spus că pot fi reduse prin reducerea deficitului bugetar. De subliniat că oficiali ai celor două partide mari ce formează actuala coaliţie de guvernare au început în ultimele săptămâni să se atace reciproc prin intermediul mass-media.

Câciu a afirmat: "Am redus deficitul bugetar în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Am înţeles că dânsul a spus că ar fi rămas deficitul la 5% (...) pentru că a lăsat un deficit de 4%." Nu a lăsat un deficit de 4, a lăsat un deficit de 4,7%. Dar, la rectificare, să nu uităm, a trebuit să punem banii de salarii care nu erau prinşi în buget şi banii de pensii. Nu putem acum să ne arătăm o îngrijorare uitând că bugetul nu avea banii de pensii şi salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile din sănătate?".

Ministrul de la Finanţe a mai spus că guvernul va reduce deficitul şi în 2022 şi că pe viitor deficitul poate fi redus printr-o colectare mai bună. Ţinta nominală de deficit bugetar pe 2021 a fost de 84,9 miliarde de lei, sumă ce reprezintă diferenţa negativă dintre veniturile bugetare şi cheltuielile asumate prin legea bugetului de stat care trebuie împrumutată într-un an calendaristic.

Câciu a mai spus că nu ştie de ce preşedintele PNL Florin Cîţu este atât de îngrijorat de dobânzile la care se împrumută România. Ministrul Finanţelor a precizat de asemenea că aceste dobânzi s-au stabilizat după creşterea din perioada februare-noiembrie 2021 şi că toate riscurile privind dobânzile au fost luate în calcul şi prezentate atât în coaliţia de guvernare cât şi în Parlament - ulterior adoptate de Parlament prin strategia fiscal-bugetară şi legea plafoanelor anuale.

Câciu a spus că România plăteşte cheltuieli cu dobânzile mai mari cu 2 miliarde de lei decât în 2021, cheltuielile cu dobânzile mai mari fiind aferente împrumuturilor mai mari făcute în ultimii ani.

"Plătim mai mult anul acesta pe dobânzi pentru că sunt aferente capitalului împrumutat. Anul acesta am bugetat (la cheltuieli cu dobânzile) un plus de 2 miliarde de lei, dar în ultimii doi ani România a împrumutat 57 de miliarde de euro, acele 57 de miliarde de euro sunt purtătoare de dobânzi. La un volum de împrumuturi mai mare este normal să avem un volum de dobânzi mai mare de plătit", a spus ministrul.

Câciu a mai afirmat că lupta cu inflaţia se duce pe mai multe fronturi: "Pe de o parte reduci deficitele şi în primul rând elimini riscul de derapaj (fiscal), dar apoi trebuie să acţionezi împotriva cauzelor inflaţiei şi acestea sunt preţurile la energie".

Câciu: "Luna viitoare vom veni cu o serie de soluţii pentru stoparea creşterii preţurilor din energie"

Conform ministrului de finanţe, PSD va veni luna viitoare "cu o serie de soluţii" la criza preţurilor la energie. "Le avem, o să le discutăm şi politic, o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor", a afirmat Adrian Câciu.

Amintim că, după cum a declarat senatorul PSD Daniel Zamfir, în PSD s-a discutat în ultima perioadă despre revenirea la piaţa reglementată de energie. "Îmi reîntăresc decizia şi convingerea că cel puţin şase luni de zile trebuie să intrăm într-o zonă reglementată, într-un preţ reglementat, ca să putem să ţinem piaţa. (...) Este poziţia mea dintotdeauna, constat din declaraţiile liderilor partidului că este şi poziţia partidului. S-a discutat foarte mult în partid subiectul acesta şi cu toţii credem că aceasta este soluţia cea mai bună pentru o perioadă de minimum 6 luni de zile, ca până undeva la sfârşitul toamnei să mai reuşim să terminăm din aceste obiective (de investiţii) pe care le avem pentru ca iarna viitoare, iar acesta este obiectivul principal, să nu ne mai prindă cum ne-a prins iarna asta", a declarat, recent, Daniel Zamfir, în cadrul unei conferinţe DC News.

De asemenea, Câciu a mai declarat că riscul schimbării de către agenţiile de rating a perspectivei României de la "stabilă" la "negativă" există "dacă începem să facem declaraţii care nu au legătură cu realităţile". Câciu s-a referit desigur la ultimele afirmaţii din spaţiul public ale preşedintelui PNL Florin Cîţu.

"Încă odată, poate lumea nu a înţeles: uitaţi-vă la creditele oamenilor, la acest moment dobânda Lombard este 3%, este rata pentru facilitatea de creditare stabilită de Banca Naţională (a României), adică dobânda la care se împrumută băncile. ROBOR la 3 luni este 3,06%. Fiind foarte apropiat de Lombard, spune că băncile nu resimtă un risc sistemic astfel încât să-şi pună o marjă foarte mare atunci când împrumută la termen. Creditarea la termen este aproape egală cu dobânda la care se împrumută băncile la între ele. Asta înseamnă lichiditate pe piaţă, încredere în piaţă şi că băncile au în continuare apetit pentru a credita economia şi oamenii. Eu sunt c onvins că vom reuşi să convingem şi agenţiile de rating şi de aceea luăm acţiuni prudente. Nu venim cu măsuri care să destabilizeze nici economia, nici finanţele publice, ca agenţiile de rating să ne păstreze perspectiva stabilă. Iar Fitch a păstrat la negativă perspectiva şi pe vremea fostului guvern", a declarat Câciu.

Cîţu susţine că în mandatul lui au scăzut dobânzile, când de fapt s-au dublat, între februarie 2021 şi septembrie 2021

Ulterior declaraţiilor lui Câciu, fostul premier Florin Cîţu a ieşit şi el la declaraţii şi a început prin a spune că la şedinţa de coaliţie de miercuri s-a convenit să nu mai existe atacuri reciproce şi în special atacuri din partea membrilor Partidului Social Democrat la adresa membrilor Partidului Naţional Liberal.

Fostul premier a făcut declaraţii şi despre creşterea dobânzilor, spunând că atunci când acest lucru se întâmplă este semn că, în acelaşi timp, creşte şi neîncrederea instituţiilor care creditează. După cum a scris ziarul BURSA în nenumărate rânduri pe parcursul anului 2021, evoluţia ascendentă a yield-urilor la care se împrumută România a venit pe fondul redinamizării economiei, a ofertei mari de titluri de stat (deficitul mare de finanţat), pe fondul puseului inflaţionist şi a deciziilor politice neinspirate ale fostului premier Cîţu (demiterea ministrului finanţelor Alexandru Nazare în vară, ruperea coaliţiei cu USR şi perioada ulterioară de 3 luni de criză politică întreţinută de PNL şi soluţionată cu aducerea PSD la guvernare), toţi aceşti factori contribuind la mai mult decât o dublare a yieldului pe 10 ani (RO10Y) de la 2,6% în februarie 2021 la 5,5% în noiembrie 2021. Ieri, dobânda la care se împrumută România pe scadenţa 10 ani era de 5,375%.

"Nu am pomenit niciodată FMI sau recesiune. Orice economist care lucrează în piaţa financiară ştie că atunci când un ministru menţionează FMI sau recesiune asta înseamnă că deja s-a discutat în ministerul respectriv cu instituţiile internaţionale şi despre FMI şi recesiune. Eu am spus doar că sunt îngrijorat de direcţia în care mergem, nu doar eu ci şi românii. (...) Rata inflaţiei este cu mult peste ţinta pe care şi-a asumat-o banca centrală. Nu o spun eu, o spune banca centrală. O inflaţie de 8,2% la finalul anului trecut şi care ar putea creşte în perioada următoare şi ar putea ajunge până la 10% este o inflaţie foarte-foarte mare. În guvernarea pe care am condus-o şi în guvernarea de dinainte ţin minte că rata inflaţiei nu a fost cea mai mare din Uniunea Europeană. Îmi aduc aminte că dobânzile erau mari când am preluat guvernarea, ele au scăzut în guvernare. În momentul în care încep să crească dobânzile se pare că există o neînţelegere sau creşte neîncrederea din partea instituţiilor care te finanţează", a spus Cîţu.

Câciu a mai declarat, ieri, că nu există riscul ca România să apeleze la FMI sau să intre în recesiune.

"Am auzit tot felul de afirmaţii. Haideţi să lămurim. Riscul de recesiune apare în cazul în care dobânzile şi inflaţia cresc şi atunci când dobânzile sunt mult peste inflaţie, ceea ce a fost cazul crizei din 2010 când dobânzile erau 10% şi inflaţia 6%. În prezent inflaţia este peste dobânzi, cu alte cuvinte dobânzile sunt real-negative. (...) Suntem într-o situaţie bună, pieţele sunt stabile, apetitul investitorilor atât pentru titluri de stat interne cât şi pentru bondurile externe este foarte ridicat, nu înţeleg de unde astfel de afirmaţii", a declarat Câciu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

25 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9417
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6288
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8055
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7906
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.5001

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro