AFP: Europenii vor să menţină presiunea asupra Rusiei înainte de summitul Trump-Putin

Principalii lideri europeni au făcut apel la menţinerea presiunii asupra Rusiei pentru a obţine pacea şi şi-au reiterat sprijinul pentru Ucraina, înaintea summitului anunţat între Vladimir Putin şi Donald Trump, care face Kievul să se teamă de un acord pe seama sa, potrivit AFP.

Preşedinţii rus şi american urmează să se întâlnească din nou pe 15 august în Alaska, în Statele Unite, în cadrul eforturilor preşedintelui american de a găsi o ieşire din conflictul declanşat de Rusia în februarie 2022. Această întâlnire mult aşteptată va avea loc fără preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut în repetate rânduri să fie implicat.

„Orice decizie luată împotriva noastră, orice decizie luată fără Ucraina, ar fi o decizie împotriva păcii”, a avertizat Zelenski pe reţelele de socializare, adăugând că „ucrainenii nu îşi vor abandona pământul ocupanţilor”.

„Trebuie să existe un sfârşit onest al acestui război şi depinde de Rusia să pună capăt războiului pe care l-a început”, a insistat preşedintele ucrainean sâmbătă seara în discursul său zilnic către populaţie. Armata rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

În cursul unei convorbiri telefonice purtate sâmbătă cu premierul britanic Keir Starmer, Volodimir Zelenski i-a îndemnat, de asemenea, pe aliaţii săi europeni să ia „măsuri clare” pentru a defini o abordare comună, într-un moment în care şi ei sunt marginalizaţi de la negocieri.

Sâmbătă seara, principalii lideri europeni şi-au exprimat convingerea că „doar o abordare care să combine diplomaţia activă, sprijinul pentru Ucraina şi presiunea asupra Federaţiei Ruse” ar putea avea succes.

„Salutăm activitatea preşedintelui Trump de a opri masacrul din Ucraina” şi „suntem pregătiţi să sprijinim această activitate atât pe cale diplomatică, cât şi prin menţinerea sprijinului nostru militar şi financiar substanţial pentru Ucraina” şi „prin menţinerea şi impunerea de măsuri restrictive împotriva Federaţiei Ruse”, au declarat liderii Franţei (Emmanuel Macron), Italiei (Giorgia Meloni), Germaniei (Friedrich Merz), Poloniei (Donald Tusk), Marii Britanii (Keir Starmer) şi Finlandei (Alex Stubb), precum şi preşedinta Comisiei Europene (Ursula Von Der Leyen).

„Calea către pace în Ucraina nu poate fi trasată fără Ucraina”, au adăugat aceştia, reiterându-şi ataşamentul „faţă de principiul conform căruia frontierele internaţionale nu ar trebui modificate prin forţă” şi afirmând că „actuala linie de contact (linia frontului) ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”.

Iniţiativa lui Trump a provocat o activitate diplomatică intensă. Preşedintele ucrainean a avut convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron şi cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez.

La rândul său, ministrul britanic de Externe, David Lammy, i-a primit sâmbătă la Londra pe vicepreşedintele american JD Vance, pe şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andriï Iermak, şi pe fostul ministru ucrainean al Apărării, Rustem Omerov, alături de consilierii europeni pentru securitate naţională, pentru a „discuta despre următorii paşi către pacea din Ucraina”.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a avut o conversaţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin.

La rândul său, Putin nu a mai pus piciorul pe teritoriul american din 2015, de pe vremea preşedintelui Barack Obama.

Întrucât Statele Unite nu recunosc Curtea Penală Internaţională (CPI), care a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru transferul „ilegal” de copii ucraineni în Rusia, Putin nu se teme să fie arestat în acest teritoriu din nord-vestul extrem al continentului american, pe care l-a cumpărat de la Rusia în 1867.

Bastioane ameninţate

După mai bine de trei ani de lupte, poziţiile ucrainene şi ruse sunt încă ireconciliabile.

Moscova cere Ucrainei să cedeze patru regiuni parţial ocupate (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la livrările de arme occidentale şi la orice aderare la NATO.

Aceste cerinţe sunt inacceptabile pentru Kiev, care doreşte retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi desfăşurarea unui contingent european, la care Rusia se opune.

Pe teren, confruntările şi atacurile mortale continuă, în timp ce armata rusă continuă să avanseze în est împotriva unui adversar mai mic şi mai puţin bine echipat.

Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a revendicat cucerirea oraşului Yablonivka din regiunea industrială şi minieră Doneţk (est), unde se concentrează majoritatea luptelor.

Forţele ruse, care şi-au accelerat înaintarea în ultimele luni, ameninţă în prezent două bastioane ucrainene din Donbass, Kostiantynivka şi Pokrovsk, precum şi oraşul strategic Kupiansk din regiunea Harkov.