Dezvoltarea unor relaţii bune cu Statele Unite este una dintre priorităţile politicii externe a Serbiei, a declarat miercuri, la Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care a salutat sprijinul Washingtonului pentru aderarea ţării sale la Uniunea Europeană, relatează Tanjug, relatează Agerpres.
'Astăzi, putem spune cu mândrie că o dinamică pozitivă în relaţiile între Republica Serbia şi Statele Unite ale Americii deschide noi posibilităţi, cu perspective pentru dezvoltare, cooperare şi un cadru pentru un mecanism de dialog strategic. Aceasta se aplică în special perioadei de după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA', a spus Vucic după discuţia avută la Belgrad cu deputata americană Claudia Tenney.
'Apreciem extrem de mult sprijinul SUA pe calea aderării noastre depline al UE, care este unul dintre obiectivele strategice ale ţării noastre. Sprijinul dumneavoastră constant pentru apărarea stabilităţii, păcii şi securităţii în regiunea Balcanilor Occidentali este în egală măsură important, ca şi contribuţia dumneavoastră la procesul de normalizare a relaţiilor Belgrad-Pristina prin dialog, indiferent de diferenţele dintre noi referitoare la această chestiune, care este importantă pentru Serbia', a adăugat şeful statului sârb.
Acesta a accentuat că, de aproape două decenii, Serbia luptă prin toate mijloacele diplomatice pentru a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială şi este deplin angajată pentru găsirea unei soluţii durabile la problema Kosovo cu deplina respectare a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi a unei rezoluţii cu obligativitate juridică a Consiliului de Securitate al ONU (rezoluţia 1244, n. red.).
Potrivit sursei, Uniunea Europeană a adoptat în 2023 sancţiuni economice contra Pristinei pentru rolul său în tensiunile din nordul Kosovo. Blocul comunitar a tăiat finanţări de cel puţin 150 de milioane de euro, potrivit Reuters.
Atât Serbia, cât şi Kosovo vizează aderarea la Uniunea Europeană, dar pentru a înregistra progrese în această privinţă Belgradul şi Pristina trebuie să-şi normalizeze relaţiile şi să stabilească legături diplomatice. În 2013, cele două părţi au convenit să iniţieze un dialog mediat de UE, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore.
Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru).