Alina Creţu, Forumul APPR: "Ar trebui să existe un sistem de monitorizare foarte strict a produselor care vin în UE”

Acordul comercial UE-Mercosur este în esenţial bun, cu condiţia ca pe partea de agricultură şi de industrie alimentară să existe o monitorizare strictă a produselor care intră în Uniunea Europeană, ne-a transmis Alina Creţu, director executiv al Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România.

Alina Creţu susţine: "Bineînţeles că, dacă ne pronunţăm direct într-un ton alarmist, fără să fim informaţi cu câteva date şi fără să fi urmărit întregul proces sau măcar parţial acest proces în ceea ce priveşte acordul UE-Mercosur, e clar că sperie, cum sperie întotdeauna necunoscutul şi orice schimbare. Cu toate acestea există un dar. Pentru economie e clar că orice acord, orice parteneriat este interesant şi benefic, dar în ceea ce priveşte agricultura există câteva aspecte care trebuie pe de o parte lămurite, clarificate, pe de altă parte poate încă nu sunt negociate pe deplin. Şi mai ales să stabilim unde ajungem în ceea ce priveşte produsele agricole, că despre ele vorbim, pentru că despre celelalte e clar că datele economice nu pot fi decât benefice, deoarece importul şi exportul dintre UE şi ţările Mercosur clar că poate fi de impact major pentru creşterea economică. În legătură cu temerile legate de produsele agricole din acordul UE-Mercosur, eu zic că 80% dintre ele sunt justificate. Nu înseamnă că şi aceste temeri vor deveni fapte reale. La ce ne referim? În primul rând, la faptul există acele contingente de import care sunt pe diferite categorii de produse, cantităţi destul de mici oricum şi care nu depăşesc în niciun caz ceea ce se importă deja acum din acele state. Dar nu ştim cum vor evolua lucrurile şi vorbim de categorii de produse precum carnea de vită, carnea de pasăre, cerealele, care, dacă într-o primă fază putem să spunem că nu au un impact atât de mare pentru că nici cantităţile estimate nu par foarte mari, nu ştim cum pot să inducă ele o serie de modificări pe piaţă de la preţuri, concurenţă, competitivitate nefavorabilă fermierilor europeni. De ce? Pentru că în ţările din America de Sud condiţiile de producţie sunt diferite, prin prisma a două aspecte. În primul rând, costurile de producţie nu sunt comparative cu cele din Europa şi aici vorbim de costurile inputurilor, costurile cu forţa de muncă, de ferme foarte mari, de faptul că nu au nevoie de irigaţii la culturile de păioase, ceea ce duce la un cost total de producţie redus, chiar dacă adăugăm la el şi costul transportului spre Europa. În al doilea rând, vorbim de condiţiile legislative, regulile pe care trebuie să le respecte fermierii de acolo, care în mod cert nu sunt aceleaşi cu cele din Europa, care ştim că sunt astăzi cele mai stricte condiţii de producţie agricolă şi agroalimentară din lume. De exemplu, în Europa este reglementat exact până la câţi metri faţă de un curs de apă ai voie să tratezi sau chiar să cultivi, în funcţie de pantă, în funcţie de istoricul parcelei, eşti monitorizat prin GPS pentru parcelele tale să nu depăşeşti şi se înroşeşte când faci declaraţia la APIA. Vă daţi seama că aceste condiţii extreme şi stricte nu există în foarte multe locuri ale lumii şi cu atât mai puţin în America de Sud. Deci, bineînţeles că se creează condiţii de competitivitate complet distorsionate care, din punctul nostru de vedere al fermierilor, considerăm că mai trebuie lucrat. Un alt aspect important sunt criteriile acestea de mediu. Ne bucurăm însă că vor ajunge produse care consumatorul ar putea să le perceapă ca fiind mai ieftine, cu toate că nu este garantat că se va întâmpla aşa la raft”.

Directorul executiv al Forumului APPR a afirmat că, în urma acordului, sectoarele care funcţionează - sectorul de carne de pasăre şi anumite părţi din sectorul de carne de vită care e în plină dezvoltare în ţara noastră - "ar putea fi afectate pur şi simplu poate chiar prin dispariţia unor fermieri care nu pot să facă faţă unor astfel de condiţii concurenţiale”.

Alina Creţu a adăugat: "Chiar dacă la început ni se pare că intră pe piaţă produse mai ieftine, e posibil ca în timp să vedem că nu mai este cazul şi că, în urma dispariţiei din piaţă a anumitor producători europeni sau locali, preţurile să crească înapoi. Acesta este scenariul aş zice destul de realist, dar care nu este neapărat necesar să se întâmple. Vorbim totuşi de o agricultură europeană, sectoare care sunt bine dezvoltate, vorbim de sectoare care ar putea să beneficieze de acest acord ca să vedem şi partea plină a paharului. Poate că o să ne bucurăm peste câţiva ani când o să vedem că un anumit tip de brânză sau un anumit tip de salam sau carne procesată ajunge în anumite ţări din America de Sud partenere în acest acord. Deci putem să vedem şi rezultate bune pe termen lung, inclusiv în agricultură. Dar nu avem nicio garanţie în sensul acesta”.

Reprezentanta Forumului APPR s-a referit şi la clauza de salvgardare pentru fermierii europeni inclusă în acordul UE-Mercosur, despre care a spus că nu se ştie încă modul în care va funcţiona.

Alina Creţu a concluzionat: "Ea poate să funcţioneze la nivel european. Dar ce facem dacă funcţionează la nivel european şi nu se depăşesc acele praguri de import, dar există o distorsiune pe piaţă a preţurilor într-un anumit procent? De exemplu, piaţa din România sau din Franţa poate fi afectată cu 50%, dar la nivel european nu se vede că s-a trecut peste pragurile limită acceptate, şi atunci e posibil să nu poată fi activată clauza de slavgardare. De aceea, consider că este nevoie de o monitorizare extrem de strictă. Asta este temerea noastră, că autorităţile, atât la nivel local cât şi european, nu ştim cât de pregătite sunt pentru a monitoriza strict ceea ce se va întâmpla. Având în vedere că în Uniunea Europeană comerţul intracomunitar este facil, bineînţeles că se vede ţara de origine. Vedem originea mărfii, dar lucrurile nu sunt atât de uşor de monitorizat într-o Europă unită până la urmă. Semnalul ar trebui să fie că acordul UE-Mercosur este un acord comercial ca oricare altul, numai că ar trebui să existe un sistem de monitorizare foarte strict pentru produsele care vin în zona respectivă, foarte strict şi centralizat atât la nivel naţional pe regiuni europene, astfel încât acele clauze de salvgardare să avem garanţia că se pot activa în timp util, astfel încât fermierii să nu aibă pierderi masive dacă s-ar întâmpla fenomene de exces în ceea ce priveşte preţurile şi competitivitatea fermierilor europeni”.