Allianz Trade: Strategii opuse între Europa şi SUA în faţa incertitudinilor comerciale

Cerinţele de capital de lucru au atins un nivel record în 2024, cu diferenţe majore între strategiile companiilor din Europa de Vest şi cele din America de Nord, potrivit unei analize realizate de Allianz Trade. În timp ce firmele europene îşi blochează numerarul în stocuri şi creanţe, cele americane gestionează eficient lichidităţile şi răsplătesc acţionarii.

Europa de Vest a înregistrat cea mai mare creştere a capitalului de lucru la nivel global, cu o medie de 67 de zile de rotaţie în 2024. În Franţa şi Germania, indicatorul a crescut cu 8, respectiv 2 zile. Companiile europene, în special cele din sectoarele echipamentelor de transport, electronice şi farmaceutice, menţin stocuri mari în strategii de tip „just-in-case”, devenind astfel finanţatori ai propriilor clienţi, notează Allianz Trade.

„Diferenţa dintre perioada medie de încasare a creanţelor şi perioada de plată a furnizorilor s-a mărit la 15 zile, ceea ce arată presiuni majore asupra lichidităţii”, explică Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director, Allianz Trade România.

În România, ciclul de conversie numerar urmează aceeaşi tendinţă negativă. Deşi nivelul de 77-78 de zile pare stabil, valoarea medie a întârzierilor la plată a crescut, afectând atât IMM-urile, cât şi companiile mari. În plus, presiunea fiscală - prin taxa pe cifra de afaceri, creşterea TVA şi impozitul pe dividende - va alimenta pe termen scurt decapitalizarea firmelor.

În contrast, companiile din America de Nord au redus perioada de rotaţie a activelor circulante la 69 de zile, cu nouă zile sub media globală. Doar 11% dintre firmele nord-americane se confruntă cu încasări peste 90 de zile, faţă de 21% la nivel global, ceea ce le permite să menţină lichiditatea şi să efectueze răscumpărări de acţiuni în valoare de peste 1 trilion de dolari în 2025.

La nivel legislativ, Europa se pregăteşte pentru reforme ample: limitarea termenelor de plată la 30 de zile, introducerea Codului European de Drept Comercial şi trecerea la facturarea electronică obligatorie din 2030. Acestea ar putea contribui la reducerea riscurilor sistemice, însă implementarea rămâne dificilă din cauza diferenţelor între statele membre.

„Pe termen scurt, efectele sunt estimate să fie preponderent negative, în special pentru companiile mari cu profitabilitate redusă”, avertizează Chipirliu.

În acest context, analiza Allianz Trade evidenţiază două strategii distincte, cu riscuri şi oportunităţi proprii: Europa îşi asumă rolul de creditor comercial, în timp ce America se concentrează pe lichiditate şi recompensarea capitalului.