AmCham România: Abandonul şcolar în ţara noastră, între realitate şi statistici

Eurostat a publicat o serie de date privind părăsirea educaţiei formale şi participarea tinerilor pe piaţa muncii, care au fost reflectate şi de presa din ţara noastră, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Întrucât participarea la educaţia formală este unul dintre subiectele pe care le urmăreşte AmCham şi pe care l-au analizat, printr-un studiu realizat împreună cu Universitatea din Bucureşti chiar anul trecut, le-au atras imediat atenţia procentele excesiv de mici raportate pentru abandonul şcolar din ţara noastră, cunoscând amploarea şi implicaţiile fenomenului social îngrijorător şi foarte costisitor, a transmis AmCham, în comunicatul de presă.

În contextul respectiv, AmCham consideră că trebuie să atragă atenţia asupra ultimelor date publicate de Eurostat, care trebuie interpretate în raport cu metodologia utilizată, întrucât ele surprind un fenomen diferit de abandonul şcolar propriu-zis, respectiv întreruperi ale studiilor, anume renunţarea la un program formal de educaţie cel puţin o dată pe parcursul vieţii. Datele publicate de Eurostat arată că 1,5% dintre persoanele cu vârsta între 15 şi 34 de ani din ţara noastră, pe parcursul vieţii, au întrerupt cel puţin o dată un program formal de educaţie, fără a se indica, însă, cel mai înalt nivel de calificare absolvit de aceste persoane. Astfel, indicatorul ne arată cel mult că, odată înscrişi într-un program formal de educaţie, românii finalizează un astfel de program într-o proporţie mult mai mare decât cetăţenii altor State Membre, mai este transmis în comunicat.

Pentru a putea realiza o comparaţie relevantă statistic între Statele Membre ale Uniunii Europene, a mai precizat AmCham, indicatorul pentru fenomenul abandonului şcolar este rata de părăsirea timpurie a şcolii (Early Leavers from Education and Training - ELET). Indicatorul măsoară ponderea persoanelor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult clasa a VIII-a (educaţie secundară inferioară - nivelul ISCED 2) şi nu participă, la momentul măsurării, la un program de educaţie. Cele mai recente date publicate de Eurostat pentru acest indicator (mai 2025) arată că în România, rata de părăsire timpurie a şcolii în 2024 a fost 16,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană şi în uşoară creştere faţă de 2023 (16,6%), situându-se mult peste media UE (9,3%), este precizat în comunicat.

Cele două seturi de date nu se contrazic, ci descriu realităţi diferite, relatează AmCham: întreruperi ale parcursului educaţional, respectiv abandon educaţional, acesta din urmă rămânând o vulnerabilitate majoră pentru ţara noastră. Corelarea celor două seturi de date ne arată că deşi românii din grupa de vârstă 15-34 de ani care ajung să se înscrie într-un program formal de educaţie au o probabilitate ridicată de a-l finaliza comparativ cu omologii lor din alte state membre ale UE, un număr aproape dublu de tineri români nu depăşesc nivelul de calificare ISCED 2, ceea ce indică pierderi semnificative de capital uman încă din etapele timpurii ale educaţiei, mai este ilustrat în comunicat.

În comunicatul de presă, AmCham ţine să transmită „cât se poate de apăsat”: România pierde prea mulţi copii încă din primii ani ai parcursului educaţional şi la toate nivelele sistemului de educaţie. Realitatea sistemică rămâne una de risc ridicat, cu efecte directe asupra competitivităţii economice şi coeziunii sociale. Nu există justificare pentru acceptarea acestui eşec şi pentru privarea copiilor de dreptul la educaţie şi la un viitor decent. Intervenţiile fragmentate sau limitate ca amploare pe care mediul de afaceri şi cel ONG le realizează nu sunt suficiente, de aceea facem din nou apel la politici publice adaptate, coordonare între decidenţii de la nivel central şi autorităţile locale responsabile, şi nu în ultimul rând, la alocarea finanţării pentru măsurile de prevenire şi reducere a abandonului şcolar, a mai precizat sursa citată.

Raportul privind impactul economic al abandonului şcolar în România, lansat de AmCham şi Universitatea din Bucureşti în 2024, relevă costuri socio-economice alarmante ale fenomenului:

*România are una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a şcolii (PTŞ) din Uniunea Europeană - 16,6% în 2023, cu o vulnerabilitate accentuată în zona rurală. După câţiva ani de regres, aceasta rată a urcat la 16,8% în 2024. În medie, România a pierdut câte 23.000 de elevi pe cohortă începând cu 2005.

*Anual, fenomenul generează pierderi de 2,3 miliarde de euro (0,77% din PIB 1 ), iar până în 2024 pierderile cumulate ajung la 15,7 miliarde de euro (5,23% din PIB).

*Pe durata vieţii, costul total al persoanelor care au abandonat şcoala se ridică la 107 miliarde de euro (aproximativ 35% din PIB).

*Un elev care abandonează şcoala câştigă pe durata vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât un absolvent de liceu. Costurile pentru stat includ pierderea de venituri fiscale, cheltuieli suplimentare pentru sănătate şi asistenţă socială, precum şi impact asociat criminalităţii, principalele efecte fiind legate de sănătate şi pierderea taxelor, greu de cuantificat direct în bugete.

În plus, mai transmite AmCham, în privinţa părăsirii timpurii a şcolii (abandon), asociaţia doreşte să puncteze şi câteva aspecte relevante pentru măsurarea fenomenului.

*În interiorul UE, sistemele de educaţie sunt gestionate la nivel naţional, nefiind armonizate prin politici europene obligatorii. Această autonomie generează diferenţe semnificative de definiţii, metodologii, criterii de raportare şi practici administrative, ceea ce limitează comparabilitatea directă între cele 27 de sisteme de educaţie naţionale.

*Experienţa realizării raportului AmCham de către Universitatea din Bucureşti ne-a arătat că măsurarea abandonului este un exerciţiu dificil chiar la nivel naţional, din cauza datelor insuficiente, necorelate, raportate cu întârziere, şi a metodologiilor neunitare de încadrare şi raportare a abandonului. Problemele privind raportarea au şi motive structurale, cel mai important fiind finanţarea per capital în sistemul de învăţământ. Atât timp cât un elev figurează înscris, şcoala are un motiv să îl menţină formal în sistem, chiar dacă frecvenţa este scăzută sau parcursul educaţional este discontinuu. Acest lucru poate conduce la subraportarea părăsirii timpurii a şcolii şi la o imagine denaturată în unele statistici.

AmCham a subliniat nevoia de a face eforturi în plan intern spre o definire mai clară a fenomenului abandonului şcolar şi a indicatorilor asociaţi, spre un proces de raportare corect şi transparent la toate nivelurile (de la nivelul şcolii, până la nivel regional şi naţional) şi spre colectarea de date pe baza acestor indicatori clar definiţi, raportaţi în mod corect, pentru a fundamenta politicile publice pe indicatori statistici care să reflecte corect realitatea.

În ceea ce priveşte soluţiile pentru fenomenul părăsirii timpurii a şcolii, AmCham România consideră important ca politicile publice pentru combaterea abandonului să se concentreze pe prevenţie timpurie şi pe intervenţii sistemice, care să asigure fiecărui copil şansa reală de a rămâne în şcoală şi de a parcurge complet traseul educaţional. Una dintre măsurile de remediere care a avut rezultate pozitive semnificative în alte ţări, este combinaţia între permanentizarea oferirii unei mese calde în şcoli, ca măsură socială de prevenire a sărăciei şi susţinere a prezenţei şcolare, şi implementarea unui învăţământ remedial de calitate. Accesul la o masă nutritivă zilnică oferă copiilor din medii defavorizate un mecanism funcţional şi concret să vină la şcoală, sprijinind concentrarea, performanţa şcolară şi reducând presiunea economică asupra familiilor, a mai precizat asociaţia.

În lipsa unor mecanisme de bugetare multianuală, a mai relatat AmCham, este cu atât mai important ca Ministerul să iniţieze din timp toate demersurile administrative necesare, inclusiv adoptarea actelor normative care să stabilească lista şcolilor eligibile, astfel încât implementarea programului să se poată derula fără întârzieri pe toată durata anului şcolar. Totodată, pentru derularea procedurilor de achiziţii publice într-un ritm alert, este necesar sprijinul operaţional şi tehnic pentru autorităţile publice locale, a continuat să transmită asociaţia.

AmCham România, după informaţiile transmise în comunicatul de presă, înţelege provocările macroeconomice actuale şi constrângerile bugetare în care ţara noastră trebuie să se încadreze, dar fără intervenţii sistemice pentru sprijinirea copiilor vulnerabili şi reducerea riscului de abandon şcolar, nu vom putea asigura o revenire economică sustenabilă şi competitivă.