Analiză Allianz Trade: România, între potenţial şi presiuni - redresare în aşteptare, vulnerabilităţi în creştere

Realizată de Allianz Trade, cea mai recentă evaluare dedicată României şi remisă într-un comunicat redacţiei, oferă o imagine amplă asupra provocărilor economice prognozate pentru 2025. Analiza se bazează pe un model propriu de rating al riscului şi evidenţiază o serie de dezechilibre structurale - inflaţie persistentă, slăbirea finanţelor publice şi externe, instabilitate politică - care afectează profilul de risc al economiei. România este evaluată cu un rating de ţară B/3 (sensitive), ceea ce reflectă un risc moderat de neplată şi o sensibilitate ridicată la şocuri economice pe termen scurt.

Astfel, în analiză se menţionează:

„România a avut o performanţă economică peste media altor economii emergente în ultimii 20 de ani, cu o creştere medie a PIB-ului real de +3,7%. Cu toate acestea, traiectoria a fost marcată de episoade de volatilitate severă precum contracţia de -3,7% înregistrată în 2020, care a fost urmată de o creştere de +5,7% în 2021. Însă, războiul din Ucraina a diminuat perspectiva de creştere, în principal prin creşterea preţurilor la energie şi accentuarea presiunilor inflaţioniste.

După un avans de +4,1% în 2022 şi o decelerare la +2,1% în 2023, economia a înregistrat o creştere de +1,4% în prima jumătate a anului 2024, fiind însă urmată de o contracţie de - 0,3% în trimestrul al treilea, ceea ce a condus la o creştere anuală modestă de doar +0,8%. Pentru 2025, analiştii Allianz Trade estimează o redresare lentă, cu o creştere a PIB-ului de +1,0%, urmată de un ritm susţinut de +2,3% în 2026. Evoluţia economică va depinde în special de nivelul investiţiilor publice şi de relansarea treptată a consumului intern, fiind stimulată de majorarea veniturilor reale. Totuşi, măsurile de consolidare fiscală necesare vor continua să tempereze dinamica de creştere.

Deşi a adoptat un regim de ţintire a inflaţiei de 2,5%, Banca Naţională a României a menţinut o politică monetară relaxată pe termen lung. În perioada 2017-2023, ratele dobânzilor reale au rămas negative, chiar şi în condiţiile unui mediu economic caracterizat de creşteri consistente ale salariilor şi ale preţurilor de consum.

Ca răspuns la presiunile inflaţioniste generate de creşterea preţurilor la energie, Banca Naţională a României a majorat treptat rata de politică monetară, de la 1,25% în 2021 până la 7% în ianuarie 2023. În iulie 2024, a demarat un nou ciclu de relaxare monetară, reducând dobânda la 6,5%, cu estimări care indică o posibilă scădere spre 5,5% până la sfârşitul anului 2025.

Deşi aflată pe un trend descendent, inflaţia se menţine peste media regională, fiind estimată la 5,6% în 2024, cu o prognoză de 4,8% pentru 2025 şi 3,8% în 2026. Această evoluţie este alimentată de majorările de preţuri la alimente, creşterile salariale accelerate şi politicile fiscale expansioniste.

În România, situaţia finanţelor publice s-a deteriorat considerabil, deficitul bugetar crescând de la -4,3% din PIB în 2019 la -9,2% în 2020, ca urmare a măsurilor adoptate pentru atenuarea efectelor crizei. Deşi pandemia a fost depăşită, nivelul deficitelor a rămas ridicat: peste -6% în anii 2022 şi 2023, iar în 2024 deficitul a urcat la -9,3%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Conform angajamentelor europene, România are obligaţia de a reduce deficitul sub pragul de -3% până în 2031. În paralel, datoria publică se află pe un trend ascendent: de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, cu estimări care indică depăşirea nivelului de 58% în 2026 şi a pragului de 60% în 2027”.

Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director, Allianz Trade, a declarat: „Consolidarea fiscală începută recent are şanse bune să menţină rating-ul de ţară al României la un nivel recomandat investiţiilor pentru următoarele 6-12 luni. Reducerea deficitului bugetar era imperios necesar a se întâmpla, însă nu trebuie neglijat nici potenţialul de creştere a inflaţiei (alimentat atât de creşterea preţurilor la energie cât şi a TVA-ului şi a altor taxe) şi efectul asupra creşterii economice, care la acest moment va încetini cu mult sub media ultimilor ani. La nivel micro, semnalele negative au început să se înmulţească, companiile experimentând într-o mai mare măsură scăderi ale profitabilităţii, cel puţin la nivel net (prin creşterea cheltuielilor cu dobânda dar şi datorită taxării suplimentare) şi tot mai dese probleme de lichiditate. Lichiditatea deficitară s-a manifestat în ultima instanţă prin întârzierile la plată furnizorilor, a căror frecvenţă s-a tot amplificat în ultimii doi ani. Factorii sunt multipli, începând cu lipsa de profitabilitate, decapitalizarea companiilor prin distribuţia excesivă de dividende şi continuând cu extinderea termenelor de încasare către clienţi într-un efort de impulsionare a vânzărilor ori pur şi simplu din lipsă de numerar disponibil. Dintre toţi aceştia, poate cei mai nocivi sunt extinderea termenelor de încasare/plată, întrucât afectează mare parte din fluxul de numerar şi au efect de propagare în lanţ la nivelul întregii economii. Încasările de volum de la beneficiarii de Stat pe anumite segmente, cum ar fi cel farmaceutic sau construcţiile, au loc din când în când cu întârziere de mai multe zile, contribuind la încetinirea fluxului de numerar al companiilor creditoare şi implicit la creşterea riscului de insolvenţă.

Aceeaşi sursă precizează:

„Contul curent al României continuă să înregistreze un deficit semnificativ. Doar aproximativ 30% din acest deficit este acoperit prin investiţii străine directe, un nivel mult sub pragul considerat sigur de 75%. Analiştii Allianz Trade estimează că deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026, ceea ce va accentua necesarul de finanţare externă şi va creşte vulnerabilitatea economiei la modificările percepţiei investitorilor. În paralel, datoria externă, care scăzuse la 47% din PIB în 2019, este din nou în creştere, ajungând la 60% în 2025, cu perspective de majorări suplimentare.

Mediul de afaceri din România este relativ favorabil, însă este influenţat de percepţia unei instabilităţi politice şi a unor riscuri legate de corupţie. Conform Indexului Libertăţii Economice 2025, realizat de Heritage Foundation, România se situează pe poziţia 51 din peste 180 de economii evaluate, obţinând scoruri solide în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială şi a investiţiilor.

Pe de altă parte, în clasamentul Environmental Sustainability Index al Allianz Trade, România ocupă locul 54 din 210 economii, înregistrând performanţe bune în consumul energetic şi emisiile de CO₂ raportate la PIB, dar întâmpinând provocări semnificative în domeniile reciclării, utilizării energiei regenerabile şi rezilienţei climatice.

Riscul politic sistemic este moderat, iar România beneficiază de relaţii internaţionale solide, fiind membru UE şi NATO şi candidat la aderarea la OCDE. Cu toate acestea, incertitudinea politică a crescut semnificativ, afectând perspectivele de consolidare fiscală.

La finalul anului precedent, Curtea Constituţională a invalidat alegerile prezidenţiale ca urmare a acuzaţiilor privind interferenţe externe. În contextul acestei situaţii, alegerile anticipate din mai 2025 au fost câştigate de candidatul pro-european Nicuşor Dan. Totuşi, parlamentul rezultat este profund fragmentat, înregistrând o creştere semnificativă a partidelor anti-UE şi de extremă dreapta. Această polarizare accentuată afectează grav capacitatea executivului de a implementa reforme economice sustenabile, generând un climat politic volatil şi incert”.