Analiză Divo Pulitika (InterCapital ETF): Activele ETF-urilor axate pe România, creştere de 276 milioane euro în şapte luni

ETF-urile axate pe România şi listate la Bursa de Valori Bucureşti şi-au majorat activele cu 276 de milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2026, ajungând aproape să îşi tripleze dimensiunea, de la 174 de milioane de euro la finalul anului 2025 la aproximativ 450 de milioane de euro la sfârşitul lunii iulie. Din această creştere, aproximativ 155 de milioane de euro au provenit din noi intrări de capital din partea investitorilor, în timp ce aproximativ 122 de milioane de euro au fost generate de aprecierea acţiunilor româneşti. Cele şase ETF-uri axate pe România şi listate pe piaţa locală deţin în prezent active echivalente cu aproximativ 1,3% din întregul free-float al Bursei de Valori Bucureşti, potrivit analizei realizată de Divo Divo Pulitika, membru al Consiliului de Administraţie al InterCapital ETF, remisă redacţiei.

În acelaşi timp, România este tot mai prezentă în portofoliile ETF-urilor internaţionale. La sfârşitul lunii iunie, 28 de ETF-uri listate pe pieţe externe, cu active cumulate de aproape 500 de miliarde de euro, aveau expunere pe acţiuni româneşti, deţinând investiţii de aproximativ 264 de milioane de euro în companii din România. Deşi România reprezintă doar aproximativ 0,05% din activele totale ale acestor fonduri, deţinerile lor în companii româneşti se apropie deja de 1% din întregul free-float al Bursei de Valori Bucureşti. Fondurile sunt administrate de 12 furnizori internaţionali, printre care se numără unii dintre cei mai mari administratori de active din lume, precum Vanguard, Invesco, JPMorgan şi Xtrackers, conform analizei citate.

Aceste evoluţii fac parte dintr-o transformare structurală mult mai amplă care are loc la nivelul pieţelor financiare. ETF-urile continuă să reprezinte unul dintre segmentele cu cea mai rapidă creştere şi cea mai dinamică evoluţie din industria financiară. Tehnologia a simplificat tot mai mult cumpărarea şi vânzarea ETF-urilor şi a redus costurile aferente, în timp ce gama de produse disponibile investitorilor s-a extins mult dincolo de cei mai importanţi indici bursieri ai lumii, incluzând ţări, regiuni şi sectoare individuale, precum şi teme de investiţii din ce în ce mai specializate, precizează Divo Pulitika.

Potrivit datelor Bloomberg, ETF-urile listate pe bursele europene deţin în prezent active de aproximativ 3.300 de miliarde de euro, circa trei sferturi dintre acestea fiind investite în acţiuni. Pentru a pune această valoare în perspectivă, ea este de aproximativ 40 de ori mai mare decât capitalizarea bursieră cumulată a tuturor companiilor româneşti listate. De asemenea, Europa se îndreaptă către un nou an record pentru investiţiile în ETF-uri. De la începutul anului 2026, investitorii au direcţionat aproximativ 280 de miliarde de euro reprezentând capital nou către ETF-urile listate în Europa, sumă echivalentă deja cu aproximativ 86% din intrările record înregistrate pe parcursul întregului an 2025, se arată în analiză.

Investitorii europeni continuă să prefere portofoliile diversificate. Puţin peste jumătate din intrările nete de numerar din acest an au fost direcţionate către ETF-uri diversificate internaţional, precum produsele care urmăresc indici globali, inclusiv MSCI World. ETF-urile axate pe SUA, în principal cele care oferă expunere la indicele S&P 500, au atras aproximativ 21% din intrările nete de numerar, în timp ce produsele axate pe Europa, inclusiv strategiile dedicate anumitor ţări şi cele care acoperă continentul într-o manieră mai amplă, au reprezentat alte 15%. Restul de 13% a fost direcţionat către ETF-uri care acoperă pieţe precum Asia, BRICS şi alte regiuni geografice, informează membrul Consiliului de Administraţie al InterCapital ETF.

Expansiunea industriei globale a ETF-urilor devine tot mai relevantă pentru România, deoarece aceste produse au devenit un canal important prin care capitalul internaţional ajunge pe diferite pieţe. De la începutul anului 2026, valoarea acţiunilor româneşti deţinute de ETF-uri străine a crescut cu aproximativ 31 de milioane de euro. Este interesant însă că această creştere a fost determinată de aprecierea acţiunilor româneşti, nu de investiţii noi. În perioada analizată, ETF-urile străine au înregistrat ieşiri nete de capital estimate la 34 de milioane de euro din acţiunile româneşti, conform sursei citate.

O mare parte a acestor ieşiri poate fi explicată mai degrabă prin mecanismele indicilor decât printr-o retragere mai amplă a capitalului internaţional investit prin ETF-uri în România. Multe dintre ETF-urile străine cu expunere pe România urmăresc indici FTSE, din care OMV Petrom a fost exclusă în cadrul revizuirii din luna martie. Această schimbare a determinat vânzări estimate de acţiuni OMV Petrom în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro din partea ETF-urilor. În acelaşi timp, aproximativ 18 milioane de euro au fost direcţionate către alte companii româneşti, cele mai importante alocări fiind către Banca Transilvania, cu aproximativ 9 milioane de euro, Hidroelectrica, cu 4 milioane de euro, Nuclearelectrica, cu 3 milioane de euro, şi Electrica, cu 1 milion de euro, alături de alocări mai reduse către alţi emitenţi, se arată în analiză.

Excluderea OMV Petrom poate părea surprinzătoare, având în vedere că această companie rămâne una dintre principalele componente ale indicelui BET din România. Furnizorii internaţionali de indici evaluează însă mai mult decât capitalizarea bursieră aferentă free-float-ului şi valorile absolute de tranzacţionare. Un alt factor important este viteza de rotaţie a free-float-ului, care măsoară frecvenţa cu care acţiunile disponibile investitorilor minoritari sunt efectiv tranzacţionate. Prin urmare, o companie poate avea atât un free-float semnificativ, cât şi volume importante de tranzacţionare, dar poate să nu îndeplinească totuşi criteriul de lichiditate al unui indice dacă volumele respective sunt reduse în raport cu dimensiunea pachetului de acţiuni liber tranzacţionabile, potrivit analizei.

Acest aspect evidenţiază o provocare mai amplă pentru piaţa de capital din România. Viteza de rotaţie a free-float-ului s-a îmbunătăţit în România în acest an şi se situează în prezent la aproximativ 24%, ceea ce înseamnă că echivalentul a 24% din free-float-ul pieţei este tranzacţionat anual. Acest nivel este comparabil cu cel din Croaţia, de aproximativ 20%, dar rămâne considerabil sub cel înregistrat pe alte pieţe regionale, precum Ungaria, cu 78%, Cehia, cu 101%, şi Polonia, cu 192%. O parte a explicaţiei se regăseşte în structura bazei locale de investitori. Marii investitori instituţionali români, în special fondurile de pensii, tind să deţină investiţiile pe termen lung, în timp ce activitatea de tranzacţionare a investitorilor individuali locali rămâne mai redusă decât pe unele pieţe învecinate. În acelaşi timp, participarea investitorilor străini de dimensiuni mai mari rămâne limitată, parţial din cauza incertitudinilor percepute cu privire la România şi parţial ca urmare a clasificării în continuare a ţării drept piaţă de frontieră de către unii dintre principalii furnizori internaţionali de indici, precum Morgan Stanley Capital International (MSCI), conform Divo Pulitika.

Această situaţie poate genera un cerc vicios pentru dezvoltarea pieţei: participarea internaţională mai redusă contribuie la o lichiditate mai scăzută, în timp ce lichiditatea redusă poate limita, la rândul său, includerea şi ponderea în indici, restrângând astfel fluxurile de investiţii pasive pe care le-ar putea genera o reprezentare mai mare în indicii internaţionali, potrivit sursei.

În acelaşi timp, una dintre cele mai importante evoluţii ale anului 2026 este faptul că cele mai mari intrări de capital în acţiunile româneşti prin intermediul ETF-urilor provin într-o măsură tot mai mare chiar de pe piaţa locală. Intrările nete estimate la 155 de milioane de euro în ETF-urile axate pe România şi listate la BVB reprezintă capital nou din partea investitorilor, majoritatea acestor sume provenind de la investitori individuali români. Acest lucru este cu atât mai remarcabil având în vedere cât de recent a început să se dezvolte piaţa locală a ETF-urilor: InterCapital ETF a lansat primul ETF care urmăreşte indicele BET-TRN la Bursa de Valori Bucureşti în data de 29 mai 2024. De atunci, piaţa s-a extins rapid, şase ETF-uri axate pe România fiind listate în prezent la BVB, cu active cumulate care au ajuns la aproximativ 450 de milioane de euro, se arată în analiză.

Şi contextul de piaţă a fost favorabil. Piaţa românească de acţiuni a oferit cel mai ridicat randament total pe zece ani dintre pieţele globale analizate de InterCapital ETF, iar anul 2026 a adus până în prezent o nouă creştere de aproximativ 50%. În acelaşi timp, intrarea unor importante grupuri bancare româneşti pe segmentul ETF-urilor a crescut substanţial vizibilitatea, accesibilitatea şi distribuţia acestor produse în rândul investitorilor locali, contribuind la transformarea ETF-urilor dintr-un instrument de investiţii de nişă într-o componentă tot mai relevantă a pieţei de capital din România, informează Divo Pulitika.

ETF-urile devin tot mai relevante pentru Bursa de Valori Bucureşti şi dincolo de capitalul pe care îl direcţionează către companiile româneşti din structura activelor-suport. Unităţile de fond ale ETF-urilor sunt, la rândul lor, instrumente financiare tranzacţionate activ. De la începutul anului 2026, la BVB au fost tranzacţionate unităţi de fond ale ETF-urilor în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro, reprezentând circa 6,2% din rulajul total al acţiunilor. Pentru un segment care, în urmă cu doar câţiva ani, era aproape nesemnificativ pe piaţa românească, aceasta reprezintă o schimbare importantă. Valoarea este remarcabilă şi prin comparaţie cu piaţa internaţională, fiind în linii mari similară celei din Ţările de Jos, unul dintre centrele consacrate ale industriei europene de ETF-uri, şi depăşind pieţe precum Spania, cu 0,3%, Ungaria, cu 0,9%, Polonia, cu 1,1%, Japonia, cu 4,8%, şi Franţa, cu 5,7%. Gradul de penetrare a ETF-urilor rămâne mai ridicat pe pieţe precum Croaţia, cu aproximativ 10%, Italia, cu 13%, Marea Britanie, cu 20%, Germania, cu 22%, şi SUA, cu aproximativ 30%, ceea ce sugerează că în România există încă un potenţial considerabil de dezvoltare, conform analizei citate.

Prin urmare, un segment care până de curând era aproape nesemnificativ la Bursa de Valori Bucureşti devine tot mai relevant pe mai multe paliere. ETF-urile internaţionale conectează companiile româneşti cu unele dintre cele mai mari rezerve de capital investiţional din lume, ETF-urile listate pe piaţa locală atrag capital nou semnificativ din partea investitorilor individuali către acţiunile româneşti, iar tranzacţionarea unităţilor de fond ale ETF-urilor are o contribuţie tot mai importantă la rulajul BVB. Pe măsură ce segmentul se dezvoltă, aceste efecte se pot consolida reciproc: o distribuţie mai amplă poate atrage mai mulţi investitori, activele mai mari ale ETF-urilor se pot traduce în investiţii suplimentare în companiile din structura activelor-suport, iar intensificarea activităţii de tranzacţionare poate contribui la lichiditatea şi vizibilitatea pieţei de capital din România, potrivit sursei.

Este de aşteptat ca ETF-urile să joace în continuare un rol tot mai important în acest proces. În acelaşi timp, dezvoltarea lor le oferă investitorilor români o modalitate din ce în ce mai simplă de a se diversifica dincolo de piaţa locală, inclusiv prin expunerea la alte economii din Europa Centrală şi de Est care, din perspectivă istorică, au beneficiat de mai puţină atenţie din partea investitorilor internaţionali. Diversificarea rămâne importantă pe orizonturi de investiţii mai lungi, iar disponibilitatea tot mai mare a ETF-urilor internaţionale şi regionale direct la Bursa de Valori Bucureşti înseamnă că investiţiile în străinătate pot fi realizate tot mai uşor fără ieşirea din infrastructura pieţei locale. Pe măsură ce BVB se dezvoltă, iar cererea locală creşte, este de aşteptat ca gama pieţelor accesibile investitorilor români prin intermediul ETF-urilor tranzacţionate local să se extindă în continuare, conchide Divo Pulitika.