Analiză Frames: Corecţie istorică a deficitului bugetar în 2026 sub presiunea reformelor structurale

Economia românească traversează în 2026 o perioadă de corecţie fiscală profundă, primele cinci luni ale anului aducând o reducere semnificativă a deficitului bugetar şi, pentru prima dată în ultimii şase ani, o scădere în termeni reali a cheltuielilor publice, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Frames pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice, ajustările sunt impuse de angajamentele faţă de Comisia Europeană şi de presiunile pieţelor financiare asupra costurilor datoriei publice.

În intervalul ianuarie-mai 2026, deficitul fiscal a coborât la 35,94 miliarde de lei, înregistrând o scădere de aproape 44% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, când atingea 64,23 miliarde de lei. Raportat la PIB, deficitul pe primele cinci luni a scăzut de la 3,4% în 2025 la 1,7% în 2026, reprezentând cea mai amplă ajustare pozitivă anuală din seria istorică recentă.

„Imaginea de ansamblu este a unui stat care a început, în fine, să cheltuiască mai puţin decât câştigă - dar care are în faţă un drum lung până la echilibru. Această reducere nu este un accident statistic. Ea vine din două direcţii simultane: creşterea mai rapidă a veniturilor faţă de cheltuieli - un fenomen care apare pentru prima dată sustenabil din 2025 - şi, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026”, explică Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames.

Indexul anual al cheltuielilor publice a intrat în teritoriu negativ, marcând o scădere de -1% faţă de perioada similară a anului trecut. Ca pondere în PIB, cheltuielile statului s-au redus de la 16,9% (ianuarie-mai 2025) la 15,3% (ianuarie-mai 2026). În paralel, veniturile fiscale au atins noi maxime: impozitul pe venit şi contribuţiile sociale au urcat la 6,0% din PIB, reflectând lărgirea bazei de impozitare, în timp ce TVA-ul colectat a avansat la 2,9% din PIB, evoluţie stimulată parţial şi de o inflaţie de aproape 11%.

O schimbare structurală majoră se observă pe piaţa muncii, unde cheltuielile cu personalul bugetar au coborât la minimul istoric al seriei, respectiv 3,3% din PIB (faţă de 4,1% în perioada 2020-2021). Sub managementul actual de la nivelul Executivului, indexul salariului mediu din sectorul public a scăzut în termeni nominali raportat la 2025, inversând tendinţa de expansiune din mandatele anterioare şi comprimând accelerat decalajul salarial dintre sistemul de stat şi cel privat.

Conform reprezentanţilor Frames, această consolidare fiscală fermă oferă un argument solid pentru menţinerea ratingului de ţară al României în categoria recomandată investiţiilor (investment grade) la evaluările agenţiilor internaţionale programate în luna iulie.