Analiză Storia: Bucureşti este lider naţional la spaţii verzi şi pe ultimele locuri în topul european

Bucureşti are în medie mai puţine spaţii verzi comparativ cu cele mai multe capitale europene, însă pe de altă parte beneficiază de cea mai mare pondere de spaţii verzi dintre marile oraşe ale României, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Spaţiile verzi joacă un rol tot mai important pentru potenţialii cumpărători ai unei locuinţe situate în mediul urban, mai ales în contextul temperaturilor ridicate înregistrate pe parcursul verii.

De altfel, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Storia - cea mai vizitată platformă imobiliară din România conform BRAT, 46,4% dintre cei 2.670 de respondenţi consideră că zonele de recreere, categorie care include, printre altele, parcurile şi spaţiile de joacă, sunt foarte importante atunci când aleg viitoarea locuinţă. Sondajul arată că spaţiile verzi şi facilităţile de recreere sunt depăşite în importanţă doar de accesul la transportul public şi de proximitatea magazinelor şi centrelor comerciale.

Pe o scară de la 1 la 5, zonele de recreere au o importanţă mai mare pentru persoanele din grupele de vârstă 35-44 de ani (medie de 4,05), 25-34 de ani (medie de 4,03) şi 45-54 de ani (medie de 4,01), în timp ce pentru grupele de vârstă 18-24 de ani şi 55-64 de ani scorul mediu este de 3,98. În schimb, cele mai puţine puncte pentru această categorie de interes au fost obţinute în cazul răspunsurilor primite de la persoanele sub 18 ani şi, respectiv, peste 65 de ani.

„Existenţa spaţiilor verzi reprezintă una dintre priorităţile cumpărătorilor de locuinţe, în special pentru familii, însă cel puţin la fel de important este ca spaţiul verde din proximitate să fie plantat cu arbori. Această strategie de modelare a spaţiului verde reduce cu câteva grade temperaturile maxime din timpul verilor caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor de tip PM2.5 şi PM10 şi reduce riscul de inundaţii prin preluarea mai eficientă a apelor pluviale”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

• Cât spaţiu verde are Bucureşti comparativ cu capitalele europene

Din punct de vedere legislativ, spaţiile verzi sunt definite prin Legea 24/2007. Aceasta clasifică drept spaţiu verde orice spaţiu verde public cu acces nelimitat precum parcurile sau grădinile, la care se adaugă bazele şi parcurile sportive, regiunile plantate pentru protecţia lacurilor sau cursurilor de apă, dar şi pădurile de agrement.

Spaţiul verde al unui complex rezidenţial privat este de asemenea considerat spaţiu verde din punct de vedere legal, însă are un regim juridic diferit. În funcţie de reglementările urbanistice locale şi de zona în care se află terenul respectiv, dezvoltatorul imobiliar este obligat să aloce în general între 20% şi 30% din suprafaţa parcelei pentru construirea de spaţii verzi. În plus, după finalizare, spaţiul verde din complexul rezidenţial devine protejat de lege şi nu poate fi desfiinţat.

„Un metru pătrat de spaţiu verde nu are aceeaşi valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câţiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuşti, plante perene şi al unui arbore matur. Un arbore bine plantat poate transforma acel metru pătrat într-un volum verde de sute de metri cubi, prin coroană, umbră, răcoare, habitat şi prezenţă în peisaj”, explică Nicolas Triboi, Inginer Peisagist pentru Atria Urban Resort.

Potrivit datelor obţinute cu ajutorul programului european Copernicus, pe baza imaginilor din satelit, 26% din suprafaţa Bucureştiului este reprezentată de spaţii verzi, iar în această categorie intră atât spaţiile verzi definite prin Legea 24/2007, cât şi orice suprafaţă acoperită cu vegetaţie, indiferent dacă este publică sau privată.

Din acest punct de vedere, Bucureşti ocupă doar locul 31 din 36 de capitale europene şi, chiar dacă este la egalitate cu Paris, are o pondere mai mare de spaţii verzi doar faţă de unele capitale din regiune: Skopje (24%), Nicosia (21%), Valletta şi Atena (ambele 17%).

La polul opus se remarcă oraşele din Nordul Europei, care au printre cele mai mari suprafeţe de spaţii verzi raportat la suprafeţele totale ale oraşelor: Oslo (77%), Helsinki (62%), Vilnius (57%) sau Tallin (50%). Media la nivelul celor 36 de capitale europene analizate este de 41%, cu 15 puncte procentuale mai mare decât Bucureşti.

Comparativ cu alte capitale europene, Bucureşti stă mai bine la capitolul spaţii verzi cu arbori, pe baza aceluiaşi set de date obţinute cu programul european Copernicus. Astfel, 22% din suprafaţa Bucureştiului are spaţii verzi cu arbori, mai mult decât capitale vest-europene precum Paris şi Dublin (ambele 20%), Lisabona (17%), Amsterdam (14%) sau Atena (11%).

De altfel, Bucureşti este în acest caz mai aproape de media europeană (29%), chiar dacă rămâne mult în urma unor capitale europene precum Viena (34%), Varşovia (40%), Berlin (44%) şi, mai ales, Oslo (72%).

• Bucureşti are mai mult spaţiu verde decât marile oraşe ale României

La nivel naţional, Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizează datele despre spaţiile verzi la nivel de localitate pe baza informaţiilor trimise periodic de către primării. Chiar dacă în cele mai multe cazuri nu sunt actualizate la zi, aceste date oferă o perspectivă cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi publice, inclusiv parcuri, grădini publice, aliniamente stradale, grădinile din jurul blocurilor vechi sau bazele sportive.

Datele sunt însă incomplete pentru că nu includ spaţiile verzi existente pe terenuri private, cum ar fi spaţiile verzi dintr-un complex rezidenţial. În plus, datele INS nu fac o delimitare între spaţiile verzi simple şi spaţiile verzi cu arbori.

Dintre marile oraşe ale României, Bucureşti se remarcă prin cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde şi cel mai mare procentaj de spaţiu verde raportat la suprafaţa oficială a oraşului: 4.506 hectare, ceea ce reprezintă 18,9% din suprafaţa Capitalei.

Singurul alt oraş în care proporţia spaţiilor verzi publice depăşeşte 10% este Craiova, cu o proporţie de 12,8% datorită celor 1.046 de hectare de spaţii verzi. De asemenea, aproape de acest prag este şi Iaşi, cu o proporţie de spaţii verzi publice de 9%.

Celelalte oraşe mari ale ţării au proporţii semnificativ mai mici de spaţii verzi. De exemplu, cu 5,8% din suprafaţă acoperită cu spaţii verzi, Oradea stă mai bine la acest capitol decât Cluj-Napoca (5,2%) şi Braşov (5%), în timp ce Constanţa are doar 4.2% din suprafaţă cu spaţii verzi, iar Timişoara 4.1%. Proporţii şi mai mici se înregistrează în Arad (doar 2%) şi Sibiu, întrucât oraşul din centrul ţării are doar 235 de hectare de spaţii verzi, corespunzător unei proporţii de 1,9% din suprafaţa oraşului.

• Cum pot dezvoltatorii imobiliari să integreze eficient spaţii verzi

Chiar dacă nu sunt incluse în datele publice, spaţiile verzi dintr-un complex rezidenţial, obligatorii prin lege în anumite proporţii, au la rândul lor un rol important în îmbunătăţirea calităţii vieţii, de la umbra oferită pe timp de vară la filtrarea unor particule fine. În plus, un spaţiu verde cu arbori este mai uşor şi mai ieftin de întreţinut după primii ani de la plantare, întrucât dependenţa de irigaţii în perioadele secetoase este mai mică.

„Legislaţia stabileşte un minim necesar, dar oraşele bune nu se construiesc doar din minime. Poţi respecta procentul obligatoriu de spaţiu verde cu gazon, însă arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun şi o calitate a vieţii mai mare. În contextul verilor tot mai calde şi al ploilor abundente, spaţiul verde trebuie gândit ca infrastructură, nu ca decor. Responsabilitatea este comună. Autorităţile pot crea stimulente pentru proiectele care depăşesc minimul legal şi aduc valoare urbană reală, dezvoltatorii pot proiecta mai atent, iar cumpărătorii pot susţine prin alegerile lor ansamblurile bine gândite”, a declarat Liria Themo, Director de Marketing Atria Urban Resort.

De asemenea, una dintre principalele zone ale unui cartier care poate influenţa semnificativ raportul de spaţii verzi disponibile pentru locuitori este şcoala. O curte de şcoală dotată cu terenuri de sport, arbori, spaţii de relaxare şi umbră accesibile tuturor locuitorilor în afara orelor de curs poate avea un impact pozitiv pentru comunitatea locală, inclusiv asupra restului zonei.

Practic, spaţiile verzi joacă un rol important în calitatea vieţii şi reprezintă un factor de decizie în alegerea cartierului potrivit pentru locuire. La fel de important este însă ca spaţiul verde să fie unul plantat cu arbori, prin prisma numeroaselor avantaje pe care le prezintă aceştia.