Analiza VENEVO: IMM-urile caută finanţări alternative din cauza creditării greoaie

Accesul dificil la creditare a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru IMM-urile din ţara noastră, iar cerinţele ridicate de garanţii, analiza de risc centrată în principal pe istoricul financiar şi durata extinsă a proceselor de aprobare pun presiune pe companiile care au nevoie de capital rapid pentru stocuri, echipamente, extindere sau acoperirea cashflow-ului, potrivit celei mai recente analize VENEVO. În acest context, tot mai mulţi antreprenori se orientează către soluţii alternative, iar crowdlending-ul începe să câştige teren ca mecanism de finanţare bazat pe împrumuturi directe de la investitori.

Aproximativ 60-70% dintre antreprenorii interesaţi de crowdlending explorează această soluţie după un refuz bancar sau după un proces de creditare foarte lent. Cererea pentru finanţare alternativă creşte pe fondul nevoii de capital circulant, al dobânzilor reduse la depozite şi al reorientării investitorilor retail (individuali) către randamente predictibile.

De asemenea, 2025 este primul an în care regulamentul european ECSPR se aplică integral, standardizând modul de funcţionare al platformelor de crowdlending.

Matei Oprea, CEO VENEVO, a declarat că: „Cele mai multe solicitări vin de la antreprenori care au nevoie de capital într-un orizont de timp scurt şi nu reuşesc să obţină finanţare bancară în ritmul în care se mişcă business-ul lor. Din interacţiunile pe care le avem, aproximativ 60-70% dintre antreprenorii care ajung în zona de crowdlending vin după un refuz bancar sau după un proces de creditare foarte anevoios”.

Deşi interesul din partea antreprenorilor şi investitorilor creşte vizibil, piaţa de crowdlending rămâne slab documentată la nivel local. Nicio autoritate naţională nu publică încă statistici detaliate despre IMM-urile finanţate prin crowdlending, iar platformele active nu au obligaţii de raportare granulară privind numărul de proiecte, profilurile companiilor sau volumele direcţionate către business-uri.

„Pe baza datelor pe care le avem, vedem o piaţă aflată într-un stadiu incipient ca volum, dar într-o fază clară de creştere accelerată. Cererea există şi este în creştere, însă lipsa de transparenţă şi absenţa unui cadru unitar de raportare fac dificilă înţelegerea exactă a dimensiunii actuale. Tocmai de aceea este important ca această zonă să devină mai bine structurată şi mai clar vizibilă pentru antreprenori şi investitori” a adăugat Matei Oprea.

Un element de turnură pentru piaţa de finanţare participativă este ECSPR, regulamentul european care stabileşte normele de funcţionare pentru platformele de crowdfunding şi crowdlending. 2025 este primul an de aplicare integrală în România, ceea ce aduce schimbări structurale importante: platformele trebuie autorizate conform unui set unitar de criterii, riscurile şi informaţiile proiectelor sunt standardizate, investitorii retail beneficiază de protecţie prin avertizări clare şi perioade de reflecţie, iar platformele autorizate pot opera la nivel european printr-un paşaport unic, fără a mai fi necesare licenţe separate în fiecare stat membru.

Prin aplicarea ECSPR, crowdlending-ul trece dintr-o zonă percepută până acum ca dificil de încadrat, într-un cadru clar, aliniat standardelor europene. Pentru antreprenori, acest lucru înseamnă acces la canale de finanţare care funcţionează după reguli previzibile. Iar pentru investitori, înseamnă mai multă transparenţă şi instrumente mai clare de evaluare a riscului.

Potrivit analizei VENEVO, din discuţiile directe cu antreprenorii reiese că cele mai frecvente nevoi de finanţare se regăsesc în intervalul 35.000 - 150.000 de euro. IMM-urile mici solicită de obicei sume cuprinse între 25.000 şi 50.000 de euro, în timp ce business-urile cu tracţiune, care au deja o bază operaţională solidă, se orientează către finanţări între 75.000 şi 150.000 de euro pentru extindere, investiţii sau consolidarea cashflow-ului.

Crowdlending-ul rămâne încă, la nivel general, o zonă dominată de finanţări de tip micro-împrumut pentru business, însă România începe să se alinieze treptat modelului din Europa Centrală şi de Est, unde multe proiecte de finanţare se încadrează în intervalul 50.000 - 300.000 de euro per rundă.

Profilul companiilor care se uită către crowdlending este variat: producţie mică şi ateliere manufacturiere, HoReCa (extinderi, echipamente, renovări), eCmmerce şi retail, servicii medicale şi profesionale, dar apare aici şi o categorie emergentă - creatori şi artişti cu comunităţi consolidate, care vor să îşi finanţeze proiecte cu impact economic real împreună cu publicul lor.

În paralel, tot mai multe companii cu tracţiune folosesc crowdlending-ul ca instrument complementar - peste facilităţile bancare existente, pentru a susţine extinderea sau pentru a acoperi decalajele de cashflow. Analiza VENEVO arată două direcţii clare: business-urile care caută alternative după dificultăţi în relaţia cu banca şi companiile mature care au nevoie de capital suplimentar pentru a-şi menţine ritmul de creştere.

„Vedem tot mai des antreprenori care privesc crowdlending-ul ca o completare la instrumentele financiare pe care le utilizează. Au deja o relaţie bancară, dar au nevoie de capital suplimentar pentru a-şi susţine ritmul de creştere, pentru a acoperi decalajele de cashflow sau pentru a finanţa proiecte noi. Pentru ei, avantajul este că pot structura finanţarea într-un mod mai apropiat de realitatea business-ului lor”, subliniază Matei Oprea.

Cât priveşte cererea dinspre investitori, tendinţa este la fel de clară: aceştia caută tot mai mult instrumente cu randament predictibil, pe termene scurte şi medii, cu o înţelegere mai bună a riscului. Dobânzile reduse la depozite şi experienţele din zona investiţiilor foarte volatile (inclusiv crypto) au împins mulţi investitori către instrumente care oferă o legătură directă cu economia reală.

Aceştia se uită la transparenţa informaţiilor, la istoricul şi planul de afaceri al companiilor, la modul de evaluare a riscului şi la mecanismele de protecţie oferite. Preferinţa merge către rambursări lunare sau periodice şi termene de finanţare care permit o calibrare mai fină a riscului în portofoliu.

În acest context, VENEVO a anunţat recent deschiderea procesului de selecţie a proiectelor antreprenoriale care vor fi listate în momentul lansării oficiale, preconizate pentru primăvara anului viitor.

Perioada de selecţie se va derula pe parcursul următoarelor luni şi este dedicată antreprenorilor care caută o alternativă concretă la finanţarea bancară sau la sursele clasice de capital. VENEVO creează o punte directă între aceştia şi investitori individuali din România, oferind acces la finanţare configurabilă şi susţinere activă în dezvoltarea afacerilor listate.