ANAT: România, pe ultimul loc în Europa la turişti străini

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia asupra unui adevăr dureros: România este singura ţară din Europa care atrage mai puţini turişti internaţionali astăzi decât în perioada comunistă, potrivit unui comunicat al asociaţiei, remis astăzi redacţiei.

România este astăzi un paradox european: deşi are munţi, mare, deltă, tradiţii şi patrimoniu recunoscut internaţional, atrage mai puţini turişti străini decât o făcea în perioada comunistă. Este concluzia dură trasă de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), care avertizează că ţara noastră a ratat trei decenii de oportunităţi, pierzând locuri de muncă, investiţii şi credibilitate internaţională.

În 1980, peste 3,4 milioane de turişti străini vizitau România. La Revoluţie, numărul era uşor mai mic - aproximativ 3,2 milioane - impulsionat atunci de curiozitatea Occidentului faţă de o ţară abia eliberată de comunism. După aceea, însă, a urmat declinul.

Astăzi, după 35 de ani de democraţie, deschidere şi integrare europeană, România abia depăşeşte 2 milioane de turişti străini cazaţi anual.

„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Şi singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă şi aplicată după Revoluţie”, afirmă Dr. Alin Burcea, preşedintele ANAT.

România are, formal, o lege a „primei de incoming” - o compensaţie acordată agenţiilor care aduc turişti străini. În practică însă, de trei ani, niciun ministru al turismului nu a aplicat-o.

În acelaşi timp, bugetul naţional de promovare turistică este ridicol de mic: doar 2 milioane de euro anual, din care cea mai mare parte se consumă pe participarea la târguri.

„Turismul nu poate creşte singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munţi şi mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă şi să muncim pentru asta”, avertizează Burcea.

Datele Institutului Naţional de Statistică confirmă paradoxul. În 2023, aproape 14,8 milioane de vizitatori străini au trecut graniţa României. Dar doar 1,5-2,2 milioane au ales să se cazeze efectiv în unităţi turistice.

România este, aşadar, o ţară traversată, nu vizitată. O destinaţie de tranzit, nu de sejur.

Această realitate reflectă o boală cronică a administraţiei româneşti: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structurile, logourile, strategiile şi direcţiile, fără a duce nimic până la capăt. Promovarea se face fragmentar, bugetele sunt insuficiente, iar lipsa unei identităţi turistice unitare a lăsat România fără „produs” turistic coerent.

Asociaţia solicită ca turismul de incoming - adică atragerea turiştilor străini - să fie declarat prioritate economică naţională, echivalentă cu un export de servicii.

Măsurile propuse includ:

- o strategie multianuală, care să nu depindă de ciclurile electorale;

-un buget predictibil şi consistent;

- mecanisme transparente de finanţare;

- parteneriate public-private reale;

- profesionalizarea administraţiei turistice, în locul rotaţiei politice permanente.

Contextul actual, însă, nu inspiră optimism. Actualul ministru al Turismului, Radu Miruţă, a declarat public că târgurile internaţionale „nu au sens”, iar voucherele de vacanţă reprezintă „o golăneală”.

„Este evident că, în condiţiile unei asemenea atitudini guvernamentale, numărul turiştilor va continua să scadă”, avertizează ANAT.

România nu mai poate invoca trecutul, nici să se ascundă în spatele potenţialului.