Andrius Kubilius cere accelerarea urgentă a deciziilor pe apărare în UE

Uniunea Europeană întârzie periculos de mult adoptarea pachetelor legislative pe apărare, iar această lentoare ar putea avea consecinţe strategice majore într-un context geopolitic tot mai tensionat, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, citat de Euractiv.

Potrivit sursei citate, Andrius Kubilius a exprimat această nemulţumire în faţa eurodeputaţilor din Comisia pentru Securitate şi Apărare a Parlamentului European şi a avertizat explicit că „Putin nu va aştepta să terminăm ultimul trilog pentru a ne testa”.

Declaraţia, rostită într-un moment în care presiunile asupra securităţii europene cresc constant, reflectă o realitate incomodă: mecanismele instituţionale ale UE sunt depăşite de dinamica accelerată a ameninţărilor externe. Kubilius a cerut accelerarea urgentă a procedurilor legislative, insistând că programele-cheie, precum iniţiativa AGILE de 115 milioane de euro destinată startup-urilor din domeniul apărării, trebuie adoptate rapid pentru a deveni operaţionale înainte de expirarea actualului cadru financiar multianual, la finalul lui 2027.

„În opinia mea, acesta se califică pentru o procedură accelerată”, a declarat comisarul european pentru Apărare, sugerând inclusiv eliminarea perioadei standard de opt săptămâni în care parlamentele naţionale analizează proiectele legislative. În acelaşi timp, Andrius Kubilius a făcut apel la Parlament şi Consiliu să ajungă la un acord asupra celor trei dosare esenţiale din pachetul privind pregătirea pentru apărare, exprimându-şi speranţa că un compromis ar putea fi atins „în următoarele săptămâni”.

Însă, dincolo de blocajele legislative, problema majoră rămâne capacitatea industrială a Europei, pe care Kubilius o consideră insuficientă şi inadecvată pentru realităţile actuale. Deşi producţia de armament a crescut pe fondul majorării bugetelor de apărare, ritmul este departe de a putea concura economia de război a Rusiei sau de a reduce dependenţa critică de echipamentele americane. „Trebuie să învăţăm să producem masiv şi mult mai ieftin, la un nivel suficient de bun”, a spus comisarul european pentru Apărare, criticând orientarea industriei europene către tehnologii de vârf comparabile cu „haute couture”, în locul unor soluţii scalabile şi accesibile.

Contrastul cu Ucraina este, în opinia sa, revelator şi chiar umilitor pentru Europa. „Sunt deprimat de ritmul nostru lent de producţie. Dar sunt absolut uimit de modul în care ucrainenii îşi construiesc capacităţile de producţie”, a afirmat Andrius Kubilius, care a arătat că, în timp ce Ucraina a reuşit să accelereze producţia de rachete şi să devină un pionier în fabricarea dronelor ieftine, capabile să schimbe dinamica câmpului de luptă, industria europeană pare blocată într-un model costisitor şi rigid.

Situaţia este amplificată şi de evoluţiile recente de pe scena globală, unde utilizarea sistemelor americane Patriot în alte teatre de conflict a redus disponibilitatea acestora, iar tensiunile din Orientul Mijlociu au scos la iveală vulnerabilităţi majore ale Europei în ceea ce priveşte capabilităţile de apărare cu rază lungă. În acest context, iniţiativele alternative, inclusiv colaborările dintre companii europene şi ucrainene pentru dezvoltarea unor sisteme mai ieftine, capătă o relevanţă strategică tot mai mare.

Prin prisma celor de mai sus, avertismentul lui Kubilius nu mai poate fi ignorat: Europa riscă să rămână în urmă nu doar din cauza adversarilor săi, ci şi din cauza propriilor întârzieri birocratice şi a incapacităţii de a se adapta rapid la un mediu de securitate în schimbare accelerată. Fără decizii rapide şi fără o transformare profundă a modului în care produce şi achiziţionează echipamente militare, Uniunea Europeană riscă să fie prinsă nepregătită exact în momentul în care testul real va începe.