ANIS: Inovaţia, următoarea sursă de creştere economică a României

ANIS lansează ANIS.Innovation.AI, un asistent conversaţional bazat pe inteligenţă artificială, creat pentru a ajuta orice public interesat să navigheze prin datele de referinţă privind inovaţia în România, cuprinse în cele două studii realizate de ANIS: raportul cantitativ „Stimularea tranziţiei spre inovaţie în industria IT&C din România” (Implement Consulting Group) şi raportul de cercetare de tip calitativ „Inovaţia în industria IT din România - bariere, factori favorizanţi şi instrumente de public policy necesare”, realizat de Mind The Gap Consultancy, în perioada martie-aprilie 2026, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Industria IT&C generează aproximativ 14% din PIB-ul României, dacă sunt luate în calcul efectele directe, indirecte şi induse, iar productivitatea muncii în sector este cu 16% peste media naţională. Totuşi, România ocupă ultimul loc în UE la inovaţie (European Innovation Scoreboard 2025), iar raportul Comisiei Europene privind progresul digital (Digital Decade Country Report 2025) arată probleme clare: avem decalaje în domeniul cercetării şi dezvoltării, inovaţia rămâne scăzută la IMM-uri şi startup-uri, iar tehnologiile emergente rămân într-o zonă de adopţie redusă. Rezultatul: o Românie mai puţin competitivă.

Acestea sunt concluziile principale ale studiului „Stimularea tranziţiei spre inovaţie în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS - un paradox între o industrie performantă astăzi şi un ecosistem de inovaţie care riscă să rămână în urmă.

AI, principalul motor de creştere pe termen scurt

Raportul identifică mai multe tehnologii-cheie care ar putea sta la baza următorului val de creştere pentru industria IT&C şi pentru economia românească în ansamblu: inteligenţa artificială, cloud computing, securitatea cibernetică, Internet of Things şi automatizarea. Dintre acestea, AI are cel mai mare potenţial pe termen scurt: adopţia pe scară largă a GenAI ar putea adăuga între 14 şi 16 miliarde de euro anual la PIB-ul României, însemnând aproximativ 5% din PIB, în următorii 10 ani, inclusiv până la 660 de milioane de euro în valoare adăugată brută pentru administraţia publică.

Estimarea oferă o imagine concretă a mizei mai largi: fără investiţii susţinute în întregul pachet de tehnologii emergente, România riscă să rateze tranziţia de la modelul de creştere bazat pe cost la unul bazat pe inovaţie şi produse proprii.

Decalajul se reflectă şi în date oficiale recente: doar 5,2% dintre companiile româneşti foloseau, în 2025, cel puţin o tehnologie AI, cea mai scăzută rată din UE, faţă de o medie europeană de 20% şi de peste 40% în Danemarca sau Finlanda (conform datelor Eurostat, decembrie 2025). Decalajul între România şi media UE s-a adâncit, nu s-a redus, în ultimul an, iar Comisia Europeană recomandă explicit României să continue eforturile pentru a creşte adopţia serviciilor de cloud şi AI în companii de toate dimensiunile.

Bariera reală: complexitatea şi accesul la informaţie, nu doar finanţarea

Studii internaţionale recente confirmă acest tipar. Potrivit unui raport OECD din 2025 dedicat adopţiei AI în companiile mici şi mijlocii, principala barieră raportată de jumătate dintre IMM-uri nu este costul, ci lipsa de competenţe şi de informaţie clară despre cum şi unde pot folosi aceste tehnologii. Provocarea este şi mai amplă la nivelul ecosistemului din România: agenda de inovaţie a industriei IT nu se reduce la adopţia unei singure tehnologii, ci presupune înţelegerea unui întreg ciclu, de la barierele specifice fiecărei etape de dezvoltare a unei companii, până la instrumentele de politică publică (vouchere de inovare, sandbox-uri regulatorii, fonduri de capital de risc, stimulente fiscale) care au funcţionat în ţări precum Cehia, Polonia sau Estonia. Aceste informaţii există, dar sunt documentate în rapoarte ample şi tehnice, greu accesibile pentru autorităţi, companii, presă sau mediul academic.

„Avem nevoie de o discuţie publică informată despre inovaţie, dar informaţia relevantă este astăzi fragmentată în studii şi rapoarte complexe, greu de parcurs pentru cei care iau decizii sau modelează opinia publică. Construim ANIS.Innovation.AI tocmai pentru a face acest subiect accesibil tuturor celor interesaţi, astfel încât conversaţia despre inovaţie să se bazeze pe date, nu pe presupuneri”, a declarat Corina Vasile, director executiv ANIS.

ANIS.Innovation.AI, un ghid conversaţional prin agenda inovaţiei din România

Asistentul oferă răspunsuri rapide, contextualizate şi bazate pe date despre tranziţia sectorului de la modelul de creştere prin scalare la unul centrat pe inovaţie, competitivitate şi valoare adăugată, inclusiv despre rolul AI şi al celorlalte tehnologii emergente în această transformare, dar fără a se limita la ele.

Printre temele pe care utilizatorii le pot explora prin intermediul asistentului se numără:

• Care sunt barierele specifice cu care se confruntă companiile româneşti în fiecare etapă a ciclului de inovaţie, de la idee la implementare şi depăşirea graniţelor ţării;

• Ce rol au AI, cloud computing, securitatea cibernetică, IoT şi automatizarea în transformarea industriei IT şi a altor sectoare-cheie ale economiei (energie, sănătate, finanţe, administraţie publică);

• Care este potenţialul economic al unei industrii IT mai inovatoare pentru PIB, locuri de muncă şi venituri fiscale, pe diferite scenarii de creştere.

Asistentul nu înlocuieşte dialogul cu decidenţii sau procesul de elaborare a politicilor publice, ci este conceput ca un prim punct de acces, un instrument care reuneşte insighturi din studiile şi iniţiativele ANIS şi le pune la dispoziţia liderilor din business, tehnologie, educaţie şi politici publice, sub o formă accesibilă şi uşor de interogat.