Antreprenorii României cer oprirea haosului fiscal şi predictibilitate

În timp ce statul continuă să inventeze impozite, să ridice bariere birocratice şi să alimenteze haosul legislativ, pornind de la guvernarea Ciolacu, care a aruncat mediul privat într-o furtună fiscală prin legea 296/2023, şi ajungând la cele două pachete de măsuri fiscale impuse de guvernul Bolojan, întreprinzătorii mici şi medii spun răspicat că răbdarea lor a ajuns la limită şi cer un singur lucru - stabilitate, aşa cum a reieşit din discursurile rostite la cea de-a 33-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România - Topului IMM-urilor din România.

„Haideţi să renunţăm la acea prostie care este impozitul minim pe cifra de afaceri”, a spus tranşant Florin Jianu, preşedintele IMM România, exprimând vocea a sute de mii de întreprinzători sufocaţi de decizii politice luate fără consultarea partenerilor sociali şi fără discernământ economic.

Preşedintele IMM România a spus răspicat că mediul antreprenorial a fost aruncat într-un an al „rezilienţei, nu al investiţiilor”, un an în care firmele au fost nevoite „să supravieţuiască, nu să se dezvolte”. Cu aproape 900.000 de firme analizate pentru Topul Naţional al Firmelor Private din România şi peste 600.000 care au raportat profit pentru anul 2024, Florin Jianu a atras atenţia că „adevăraţii campioni ai României sunt antreprenorii care ne învaţă lecţia curajului, a perseverenţei şi a responsabilităţii”. Preşedintele IMM România a subliniat că aceşti campioni sunt nevoiţi să lupte cu un stat care le pune piedici la fiecare pas.

„Colegii mei mi-au solicitat să fac un apel către politicieni: haideţi să lăsăm salariul minim pe economie aşa cum este în acest an, să stimulăm IMM-urile aşa cum o fac şi alte ţări, şi să renunţăm la acea prostie care este impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru că afectează întreprinderile mici şi mijlocii”, a declarat Florin Jianu, promiţând că „în 2026 vom avea o voce mai fermă decât în acest an.

El a anunţat şi proiecte majore pentru viitorul apropiat: ţara noastră se află printre primele şapte state membre implicate în construcţia unei fabrici de inteligenţă artificială, iar IMM România va dezvolta un parteneriat consolidat cu instituţiile europene - Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Economic şi Social European - pentru ca România „să aibă o voce mai puternică” în politicile de coeziune, în semestrul european şi în toate deciziile de la care, prea des, vocea noastră lipseşte.

Datele sunt impresionante: companiile româneşti au raportat o cifră totală de afaceri de 2.469 miliarde lei (494 miliarde euro) şi un profit cumulat de 48 miliarde euro. Dintre acestea, IMM-urile au obţinut profit dublu faţă de companiile mari, iar firmele prezente la Topul Naţional al Firmelor Private din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 2,3 miliarde euro, un profit de 200 milioane şi au 14.500 angajaţi. Cu toate acestea, antreprenorii spun că nu mai pot face planuri pe termen lung într-un climat fiscal care se schimbă la fiecare câteva luni.

Radu Burnete, consilier prezidenţial, a vorbit despre dimensiunea reală a acestei probleme. „În România există astăzi peste 800.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, care reprezintă 99,7% din totalul companiilor. Ele angajează 66% din forţa de muncă din sectorul privat şi generează 56% din valoarea adăugată brută a economiei. Când vorbim despre IMM-uri, vorbim despre economia însăşi”. Burnete a arătat că încrederea antreprenorilor în economie s-a prăbuşit: în 2023, 61% credeau în evoluţia pozitivă a economiei, în 2024 doar 50%, iar în 2025 doar 34,69%. Cauza? „Lipsa de predictibilitate fiscală”, „birocraţia excesivă” şi „lipsa accesului la finanţare”.

El a explicat concret cum fiecare modificare fiscală înseamnă pentru un IMM săptămâni de muncă suplimentară şi costuri de zeci de mii de euro, iar birocraţia îi împiedică pe antreprenori să se ocupe de inovaţie şi clienţi. „Marile companii au departamente dedicate relaţiei cu statul. IMM-urile nu au acest lux. Pentru ele, birocraţia înseamnă ca proprietarul să alerge după acte şi avize în loc să dezvolte afacerea”. Burnete a amintit că 45% dintre IMM-uri se autofinanţează, crescând din resurse proprii, „un eroism antreprenorial” care ascunde de fapt o problemă structurală: lipsa accesului la finanţare bancară şi la investiţii. „Preşedintele României înţelege aceste provocări”, a adăugat consilierul, subliniind nevoia unui parteneriat autentic între stat şi mediul privat, bazat pe dialog real, stabilitate fiscală şi digitalizare.

Deşi guvernul Bolojan vorbeşte despre „corectarea măsurilor”, faptele încă nu se văd. Mihai Jurca, şeful Cancelariei prim-ministrului, a încercat să liniştească antreprenorii afirmând că „IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) trebuie să devină o soluţie trecută, nu una a viitorului” şi că obiectivul guvernului este „să crească de la 30% la 50% numărul antreprenorilor care cred că mediul de afaceri se va dezvolta în perioada următoare”. Petre Florin Manole, ministrul Muncii, a evitat un răspuns clar despre creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2026, dar a promis că „atât timp cât voi fi ministru, voi încerca să nu vă încurc în activitatea dumneavoastră”.

La evenimentul organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România), cu excepţia ministrului Muncii şi a şefului Cancelariei prim-ministrului, ceilalţi membrii a Guvernului nu au onorat invitaţiile trimise. Absenţa membrilor Cabinetului Bolojan de la Topul Naţional al Firmelor Private a fost criticată de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European: „Este regretabilă această absenţă, deoarece clasa politică pro-europeană trebuie să îşi exprime solidaritatea cu antreprenorii şi să-şi asume deciziile dificile”. Negrescu a subliniat că „Europa antreprenorilor înseamnă mai puţină birocraţie şi mai multă încredere”, amintind că a susţinut pachetele europene „SME Relief” şi „Omnibus simplification”, care reduc birocraţia cu 35% şi propun crearea unui „Birou Unic European pentru IMM-uri”.

Antreprenorii din sală au fost, pe rând, vocea unei Românii reale, obosite de promisiuni şi împovărate de taxe. Reprezentantul companiei Arhivatorul a spus răspicat: „De cele grele au grijă guvernanţii noştri să ni le pună în cârcă şi să ne asigure un meniu în fiecare zi: dimineaţa micul dejun cu iz de impozite, la amiază stres cu iz de TVA şi seara stresul completat cu iz de penalităţi.” Reprezentanta New Design Composite SRL a adăugat că antreprenorii „au demonstrat rezilienţă în faţa oricărei crize, au devenit mai puternici şi nu au renunţat niciodată să creeze viziunea economică a ţării”. Rodica Baciu, de la Materom SRL, a transmis cu demnitate că „am rezistat în lupta cu multinaţionalele, nu ne-am vândut afacerile - deşi mulţi antreprenori au făcut-o la preţuri de nimic - şi continuăm cu aceleaşi valori care ne-au asigurat succesul: generozitate, modestie, integritate, respect şi excelenţă”. Vasile Margin, de la Orizont Electric SRL, a cerut „simplificarea legislaţiei astfel încât cei care doresc să investească s-o poată face mult mai uşor”, iar reprezentantul Brightlog SRL a spus direct: „Noi, antreprenorii, ducem economia în spate. Fără noi, Guvernul nu ar avea ce să facă. Nu vrem stimulente, vrem doar să ne lase în pace, să ne facem treaba, nu să stăm toată ziua să citim legi care se schimbă de la o zi la alta”.

Într-o sală plină de oameni care ţin România în viaţă prin munca lor, discursurile s-au transformat într-un manifest al mediului privat: pentru libertate economică, pentru stabilitate, pentru respect. Antreprenorii nu mai cer favoruri, ci doar un stat care să nu le stea în cale. Ei nu mai cred în improvizaţiile fiscale, nu mai acceptă ca planurile lor să fie sacrificate de la o ordonanţă la alta. România antreprenorială vrea predictibilitate, vrea parteneriat, vrea o voce care să conteze. Iar mesajul lor, transmis cu luciditate şi curaj, este limpede: fără antreprenori nu există economie, fără economie nu există România.