Armata americană elaborează planuri pentru o posibilă intervenţie în Nigeria

Statele Unite ale Americii au elaborat mai multe planuri de intervenţie militară în Nigeria, după ce preşedintele Donald Trump a acuzat existenţa unui „genocid al creştinilor” în această ţară şi a declarat că SUA „vor interveni pentru a elimina teroriştii”, potrivit The New York Times.

Preşedintele american a afirmat că „creştinismul se confruntă cu o ameninţare existenţială în Nigeria” şi că „mii de creştini sunt ucişi de islamişti radicali responsabili pentru acest masacru în masă”. În urma acestor declaraţii, Trump i-a ordonat secretarului apărării, Pete Hegseth, să pregătească un plan de acţiune.

Oficialii din cadrul Comandamentului pentru Africa (AFRICOM), cu sediul la Stuttgart, Germania, au transmis la Washington trei variante de intervenţie - „light”, „medium” şi „heavy” -, menite să permită o escaladare graduală a operaţiunilor. Noul comandant al AFRICOM, generalul Dagvin R.M. Anderson, are deja programată o vizită în Nigeria luna viitoare.

Opţiunea 1

Varianta „light”(„uşoară”) presupune operaţiuni sprijinite de parteneri locali. În acest scenariu, armata şi Departamentul de Stat al SUA ar colabora cu forţele nigeriene pentru a combate grupările Boko Haram şi Statul Islamic din Africa de Vest, responsabile pentru atacuri, răpiri şi asasinate, mai ales în nordul ţării, unde violenţele etnice şi religioase durează de aproape două decenii.

Statele Unite ar trebui însă să desfăşoare aceste acţiuni fără expertiza Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), a cărei reprezentanţă din Abuja a fost închisă în iulie, după ce administraţia Trump a decis desfiinţarea agenţiei.

Această variantă ridică numeroase probleme, întrucât conflictul din nordul Nigeriei este adânc înrădăcinat în tensiuni lingvistice, culturale şi religioase, agravate de corupţia din guvernul local. Fermierii şi crescătorii de animale se confruntă de zeci de ani pentru controlul terenurilor, iar grupările islamiste profită de neîncrederea dintre comunităţi pentru a-şi extinde influenţa.

Opţiunea 2 "

Varianta „medium”(„medie”) include utilizarea dronelor americane pentru a lovi tabere, baze, convoaie şi vehicule ale militanţilor din nordul Nigeriei. Dronele Predator şi Reaper pot survola ore întregi zonele ţintite şi pot strânge informaţii detaliate despre „tiparul de viaţă” al liderilor terorişti.

Totuşi, această opţiune este complicată de pierderea celor mai apropiate baze de drone americane: în august, SUA s-au retras din bazele din Agadez şi Niamey (Niger), ambele fiind ocupate ulterior de forţe ruse.

În trecut, dronele lansate din Niger puteau ajunge în Nigeria în aproximativ o oră. Acum, cele mai apropiate puncte de lansare sunt în sudul Europei sau în Djibouti (Africa de Est), unde armata americană deţine o bază majoră.

Unele state vest-africane ar putea fi dispuse să ofere acces la propriile teritorii pentru a câştiga sprijinul administraţiei Trump, însă o astfel de decizie ar contraveni poziţiei guvernului nigerian, care a precizat că acceptă ajutor american doar „cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Nigeriei.”

Opţiunea 3

Cea mai extinsă variantă, „heavy”(„grea”), ar presupune trimiterea unui grup de portavioane americane în Golful Guineei, pentru a desfăşura avioane de vânătoare şi bombardiere capabile să execute raiduri în adâncul nordului nigerian.

Totuşi, o astfel de desfăşurare nu este considerată o prioritate strategică a SUA pentru 2025. Armata americană mută deja portavionul USS Gerald R. Ford din Europa spre Marea Caraibilor, în cadrul campaniei lui Trump împotriva cartelurilor de droguri. Alte portavioane sunt fie implicate în operaţiuni din Pacific şi Orientul Mijlociu, fie se află în mentenanţă.

< b. >Reacţii

Oficiali militari americani avertizează că o intervenţie eficientă împotriva violenţelor din Nigeria ar necesita o campanie de tip Irak sau Afganistan - un scenariu puţin probabil şi fără sprijin popular în SUA.

Generalul în retragere Paul D. Eaton, veteran al războiului din Irak, a declarat că o operaţiune militară americană în Nigeria „ar fi un fiasco”, adăugând că „bombardamentele nu ar face decât să creeze un efect de şoc, fără rezultate reale”.

Mai mulţi oficiali americani şi experţi în securitate africană spun că directivele recente ale preşedintelui Trump i-au lăsat perplecşi. Boko Haram a atacat şi ucis atât creştini, cât şi musulmani, iar guvernele americane anterioare au sprijinit Nigeria prin informaţii şi asistenţă de securitate, dar au refuzat vânzarea anumitor arme din cauza abuzurilor comise de armata nigeriană.