Asociaţia Furnizorilor de Energie din România: Piaţa energiei nu s-a schimbat

Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER) transmite, într-un comunicat remis redacţiei, că piaţa energiei electrice nu s-a re-liberalizat după 1 iulie 2025, singura schimbare fiind eliminarea subvenţiilor acordate de stat prin intermediul furnizorilor. AFEER precizează: "Piaţa energiei electrice NU s-a re-liberalizat. Începând cu data de 1 iulie 2025, a avut loc o singură modificare: a fost eliminată subvenţia acordată de stat consumatorilor de energie electrica, prin intermediul furnizorilor de energie."

Potrivit sursei citate:

„Această iniţiativă a AFEER, lansată în urmă cu mai mulţi ani, are ca scop sprijinirea consumatorilor prin furnizarea de informaţii corecte, relevante şi actualizate privind funcţionarea pieţei de energie. În contextul apariţiei unor interpretări eronate în spaţiul public, AFEER consideră esenţială clarificarea faptului că, deşi mecanismul de compensare a fost eliminat, regulile de funcţionare a pieţei de energie electrică rămân neschimbate.

Piaţa de energie electrică din România a trecut, în ultimii ani, prin mai multe etape de transformare. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a principalelor momente legislativeşi de reglementare:

- 1 ianuarie 2014 - consumatorii non-casnici din România au trecut exclusiv pe piaţa concurenţială de energie electrică, începând din acel moment să îşi negocieze contractele cu furnizorii, fără a mai beneficia de preţuri reglementate de stat.

- 1 ianuarie 2018 - preţul energiei electrice a fost liberalizat şi pentru clienţii casnici.

- 1 ianuarie 2021 - liberalizarea pieţei a fost reconfirmată şi consolidată, marcând o nouă etapă de funcţionare în condiţii de concurenţă reală.

- 4 octombrie 2021 - a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 118/2021, prin care s-au introdus schemele de plafonare şi compensare a facturilor la energie electrică şi gaze naturale.

Pe toată perioada 2021 - 2025, preţurile energiei furnizate consumatorilor au reflectat preţurile reale din piaţă, însă statul a intervenit prin acordarea de subvenţii care, potrivit legii, trebuiau suportate temporar, în primă instanţă, de furnizori şi ulterior decontate acestora de către stat.

-1 iulie 2025 - a fost eliminată subvenţia acordată de stat tuturor consumatorilor prin intermediul furnizorilor. Astfel, dacă până la această dată o parte semnificativă din valoarea facturii era acoperită de stat, începând cu 1 iulie 2025, consumatorii suportă integral costul energiei consumate, cu excepţia celor care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili.

Este important de subliniat că preţul energiei electrice furnizate consumatorilor a fost şi rămâne stabilit de piaţă, atât înainte, cât şi după eliminarea subvenţiilor. În practică, asta înseamnă că începând din 2018 preţul pentru majoritatea consumatorilor din România era stabilit de dinamica reală din piaţa internă, precum şi de evoluţiile din pieţele europene cu care România este interconectată.

Potrivit rapoartelor operatorilor de piaţă, în ultimii ani marcaţi de crize succesive - sanitară, economică, energetică şi geo-politică - preţurile energiei electrice au înregistrat fluctuaţii semnificative. Pe Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale - LE-FLEX, preţul mediu al produsului banda (livrare la putere constantă in fiecare oră) a fost: 755 lei/MWh în 2023, aproximativ 507 lei/MWh în 2024, iar în iunie 2025, circa 620 lei/MWh, cu peste 20% mai mult faţă de media anului precedent. De asemenea, ultimele tranzacţii pentru semestrul II din 2025 şi pentru anul 2026 s-au încheiat la preţuri de peste 600 lei/MWh. Aceste preţuri se reflectă direct în facturile consumatorilor. În plus faţă de costul energiei active, facturile includ şi: tarifele de transport şi distribuţie, tariful pentru serviciul de sistem, certificate verzi, contribuţia de cogenerare, contribuţia CfD, accize, TVA, precum şi costuri pentru profilare si dezechilibrele generate în sistem.

Furnizorii de energie joacă un rol esenţial în echilibrul pieţei şi al sistemului energetic naţional, acţionând ca integratori între producători şi consumatori. Pentru a estima cât mai corect necesarul de energie, aceştia analizează în permanenţă comportamentul de consum al clienţilor. Abaterile faţă de estimări - fie prin scăderi, fie prin creşteri bruşte ale consumului - generează dezechilibre şi respectiv, costuri suplimentare. Deoarece decontarea în România se face la fiecare 15 minute, furnizorii trebuie să gestioneze continuu aceste variaţii, utilizând toate mecanismele disponibile de tranzacţionare: contracte la termen, pieţele spot, piaţa de echilibrare etc., pentru a optimiza costurile şi a proteja interesul consumatorilor.

Furnizorii au suportat integral, în primă etapă, costurile schemei de compensare, încasând de la consumatori doar sumele compensate. Statul ar fi trebuit să le deconteze diferenţa dintre preţul de piaţă al energiei şi preţul plafonat/subvenţionat, însă decontările sunt blocate de peste un an şi jumătate, iar restanţele statului faţă de furnizori deja depăşesc 6 miliarde de lei.

Ultimele facturi validate, până în prezent, de ANRE în vederea compensării sunt cele aferente lunii ianuarie 2024, iar, până în acest moment, documentele furnizorilor au fost extrem de riguros verificate de către ANRE, înainte de a fi decontate sumele cuvenite.

Contrar celor vehiculate în spaţiul public, furnizorii nu au avut de câştigat de pe urma aplicării schemei de plafonare-compensare. Astfel, la început, componenta de furnizare prevăzută de lege acoperea costurile acestui serviciu, însă, în scurt timp, din cauza creşterii costurilor cu echilibrarea şi a celor financiare generate de împrumuturile necesare pentru a acoperi sumele care trebuiau compensate de stat, întârziate la plată, această componentă a devenit insuficientă pentru a acoperi cheltuielile reale de furnizare.

În sprijinul consumatorilor de energie electrică, dorim să informăm că, în acest moment, membrii AFEER lucrează la noi dezvoltări ale aplicaţiilor/sistemelor informatice dedicate procesului de facturare. Astfel, acestea vor fi adaptate pentru a respecta prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 35 din 27 iunie 2025, care introduce un nou mecanism de sprijin destinat consumatorilor casnici aflaţi în situaţii de sărăcie energetică. În perioada 1 iulie 2025-31 martie 2026, persoanele singure, cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei, şi familiile, cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei, vor primi un sprijin financiar sub forma unui voucher electronic de energie în

valoare de 50 lei lunar.

Concret, furnizorii sunt obligaţi să elaboreze noi modele de facturi, care să reflecte în mod clar subvenţiile acordate acestor categorii de consumatori. Astfel, noile facturi vor include un cod de bare suplimentar, care va putea fi activat la momentul plăţii effectuate cu ajutorului voucherului în reţeaua oficiilor poştale.

Atenţie! Acest cod de bare, care se va regăsi pe ultima pagină a facturii tuturor consumatorilor casnici, va fi funcţional doar pentru consumatorii vulnerabili care îndeplinesc condiţiile stabilite prin OUG 35/2025 şi care se regăsesc pe listele oficiale transmise de autorităţile competente”.

Laurenţiu Urluescu, preşedinte AFEER, declară: „De la introducerea schemei de sprijin privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie, cred că este deja a 20-a oară când furnizorii sunt nevoiţi să modifice facturile. Aceste modificări presupun costuri semnificative, costuri pe care nimeni nu le decontează. De asemenea, nici sumele de bani pe care furnizorii le-au împrumutat de la bănci pentru a susţine aceste scheme în numele statului nu au fost recuperate. Noi, furnizorii - şi, în general, întregul sector energetic - am fost alături de autorităţi ori de câte ori a fost nevoie. Din păcate, ne aflăm din nou într-o situaţie complicată şi sensibilă, iar acuzaţiile se îndreaptă, ca de obicei, către furnizori. Dacă există un caz punctual in care unul dintre furnizori greşeşte, este normal să fie tras la răspundere. Dar nu este corect să fie incriminată întreaga breaslă. Suntem afectaţi de aceleaşi probleme care apasă pe întreg sectorul energetic: lipsa investiţiilor în capacităţi flexibile de producţie, reglementările neclare şi instabilitatea legislativă.”