Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

Au fost odată vikingi în Suedia, a fost odată şi Europa

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Media-Advertising /

Călin Rechea

Suedia se confruntă de ceva vreme cu o problemă gravă în ceea ce priveşte climatul. Nu, nu este vorba des­pre schimbările climatice "clasice". Această problemă este deja ca şi rezolvată de Greta Thunberg, poate cu puţin ajutor de la Al Gore.

Ceea ce se înrăutăţeşte tot mai mult în ţara nordică este "climatul pentru jurnaliştii independenţi", conform unor declaraţii recente ale lui Erik Halkjaer, preşedintele organizaţiei Reporteri fără Frontiere din Suedia.

Afirmaţiile sale sunt extrem de îngrijorătoare pentru perspectivele democraţiei şi libertăţii individuale din ţara sa, în condiţiile în care deteriorarea climatului se referă la "transformarea unor servicii publice de presă, cum sunt Radio Suedia şi SVT (n.a. postul public de televiziune), în agenţii de propagandă gu­vernamentală".

Pentru Halkjaer, tendinţa din Suedia este similară cu aceea din Ungaria şi Polonia, unde se observă o politizare tot mai accentuată a serviciilor publice de ştiri.

Într-un articol din publicaţia online Nyheter Idag, unde a fost preluat comunicatul de la Reporteri fără Frontiere, se arată că postul public de televiziune SVT a diseminat ştiri false în 2015, pe fondul creşterii accelerate a fluxului de imigranţi.

SVT spunea atunci că majoritatea celor care veneau din Siria aveau o bună educaţie. Într-un articol din iunie 2015 de pe site-ul instituţiei, se arăta că "mai mult de jumătate dintre refugiaţii sirieni au meserii care sunt cerute în Suedia". Articolul a apărut la circa o lună după ce ministrul muncii, Ylva Johansson, a scris pe contul său de Twitter că "refugiaţii sunt cel mai adesea tineri şi bine educaţi".

De la 1 noiembrie 2019 Ylva Jo­hansson va prelua postul de comisar pentru afaceri interne în noua Comisie, care promite "un nou elan pentru democraţia europeană".

Din păcate, prăpastia dintre imaginea idilică prezentată de ministrul muncii şi televiziunea publică şi realitate nu mai poate fi acoperită.

După cum mai scrie Nyheter Idag, de la începutul acestui an au apărut mai multe dezvăluiri cu privire la educaţia precară a refugiaţilor, pe fondul strigătelor disperate după ajutor guvernamental de la nivelul administraţiilor locale.

Cele care au preluat un număr mare de imigranţi se confruntă cu o criză financiară fără precedent, deoarece trebuie să plătească ajutoare sociale refugiaţilor care nu îşi găsesc loc de muncă, iar acum sunt ameninţate de faliment.

Un articol recent de pe site-ul SVT arată că în oraşul Filipstad situaţia a devenit disperată, pe fondul numărului mare de imigranţi fără loc de muncă şi exodului masiv al populaţiei "indigene".

Pentru "administrarea eficientă" a acestei situaţii, Ylva Johansson a fost recompensată cu un post de comisar la Bruxelles, de unde va rezolva, fără îndoială, numeroase probleme europene.

În acest context, este perfect explicabilă degradarea independenţei jurnalistice, deoarece autorităţile de la Stockholm doresc să fie cunoscute, atât la nivel naţional cât şi internaţional, cât mai puţine lucruri despre adevăratul "succes" al "integrării" refugiaţilor.

Dar problemele sunt mult mai grave. Nu este vorba doar despre falimentul administraţiilor locale, ci despre creşterea explozivă a numărului şi intensităţii violenţelor din societate.

"Se simte miros de praf de puşcă în cea mai bună ţară din lume", a scris recent un reputat jurnalist suedez, Janne Josefsson, în Dagens Nyheter, unul dintre cele mai influente publicaţii din ţară.

Publicaţia online Fria Tider scrie că "popularul jurnalist a fost probabil recrutat de DN pentru a-şi îmbunătăţi credibilitatea".

Iar "diagnosticul" lui Josefsson este deosebit de dur. De fapt este mai mult decât atât, în condiţiile în care vocabularul utilizat este incredibil pentru societatea nordică.

"Suedia nu mai este o ţară, ci o mulţime de lumi diferite", după cum susţine Janne Josefsson, şi reprezintă "eşecul politic perfect".

Jurnalistul suedez acuză autorităţile că au creat un sistem de apartheid prin promovarea multiculturalismului.

"Îi spunem multiculturalism, dar, de fapt, am creat un sistem de apart­heid economic şi social", scrie Josefsson, însă "indiferent de ceea ce a făcut guvernul, segregarea a crescut", chiar dacă "nu a fost o încercare deliberată de distrugere a ţării".

Ziaristul oferă şi un exemplu din oraşul său natal, Göteborg. În suburbia Hisingen există o şcoală unde vorbitorii nativi de suedeză reprezintă mai puţin de 1% dintre cei 500 de elevi, iar circa 25% dintre absolvenţi devin infractori imediat după terminarea şcolii.

O altă acuzaţie lansată la adresa autorităţilor este aceea că au trecut, recent, la o retorică deosebit de dură, după mulţi ani de "negare politică a ceea ce se întâmplă în Suedia". Autorii unei crime din Malmö au fost caracterizaţi de ministrul justiţiei, Morgan Johansson, drept "bestii abominabile".

În opinia ziaristului Janne Josefsson, cuvintele folosite de ministrul justiţiei nu reflectă decât "disperarea din rândul politicienilor", care "nu ştiu cum să rezolve problemele", iar concluzia lui este că "avem societatea pe care o merităm".

O altă voce deosebit de respectată în Suedia este cea a istoricului Wilhelm Agrell, profesor la Universitatea din Lund. Acesta a lansat un apel pentru "salvarea ţării" într-un editorial din cotidianul Svenska Dagbladet, unde arată că "nu mai există monopolul statului asupra violenţei", în condiţiile în care "sunt tot mai multe grupări criminale care apelează la violenţa armată".

Profesorul Agrell a oferit apoi exemplul Libanului din anii "80 şi al Balcanilor din anii "90 ca avertisment pentru "escaladarea unui conflict intern armat în război". Oare chiar aşa de gravă să fie situaţie din Suedia?

Un alt avertisment al profesorului de la Universitatea din Lund se referă la faptul că "violenţa s-a accentuat pentru o perioadă prea îndelungată", deoarece "atât politicienii cât şi cetăţenii au considerat că Suedia este o ţară sigură", iar acum s-a ajuns în situaţia în care "puterea statului nu mai există".

Cele două opinii, ale jurnalistului Janne Josefsson şi ale profesorului Wilhelm Agrell, au fost prezentate într-un articol al revistei Samtiden, de orientarea social-conservatoare, iar autorul, redactorul şef Dick Erixon, a întrebat dacă sunt suficiente semnale de alarmă pentru trezirea guvernului.

În opinia sa, răspunsul este negativ, deoarece "nu mai există capacitatea mentală şi intelectuală de a înţelege că Suedia nu mai este cum era acum 20 de ani". Mai mult, "nu dorim să înţelegem situaţia şi ne este frică de realitate", după cum mai scrie Erixon, care susţine că opiniile partidului anti-imigranţi Democraţii Suediei sunt îndreptăţite.

În Suedia au trăit odată vikingii, al căror nume stârnea groaza în Europa. Acum nu mai sunt. Dar dacă mai exis­tă pe undeva, poate pe lângă Trollhättan sau pe lângă Mora, pe malul lacului Siljan?

"Se simte miros de praf de puşcă în cea mai bună ţară din lume". (Janne Josefsson, Dagens Nyheter)

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS