AURELIAN DOCHIA:"Povestea cu revenirea rapidă în V a economiei a fost o notă de optimism"

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 15 aprilie 2020

Analiştii ING se aşteaptă ca BNR să acţioneze mai agresiv pentru a asigura finanţarea statului, dincolo de "consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar", adică oferirea de bani băncilor prin achiziţia de titluri de stat pentru ca acestea să finanţeze statul.

Analiştii ING se aşteaptă ca BNR să acţioneze mai agresiv pentru a asigura finanţarea statului, dincolo de "consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar", adică oferirea de bani băncilor prin achiziţia de titluri de stat pentru ca acestea să finanţeze statul.

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: "Majorarea pensiilor cu 40% în contextul actual e complet desprinsă de simţul realităţii şi va aduce 100% retrogradarea ratingului" "Cred că aceste vremuri speciale impun şi judecăţi speciale", spune Adrian Vasilescu de la BNR, despre posibilitatea ca agenţiile de rating să retrogradeze România

Povestea cu revenirea rapidă în formă de V a economiei noastre şi în general a economiilor din lume, după trecerea vârfului pandemiei de coronavirus, a fost doar o notă de optimism, iar revenirea după recesiunea prin care navigăm acum va fi lentă şi îndelungată, consideră economistul Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a precizat: "Parerea mea e că nu va fi nicicum vorba de o revenire în V, va fi o revenire lentă şi oricum nivelurile de anul trecut nu vor fi atinse nici peste câţiva ani. Nu numai în România, în majoritatea ţărilor se va produce ceva în genul ăsta. Trebuie să ne obişnuim cu gândul că nivelul de trai va rămâne pe o perioadă mai lungă sub maximul atins în 2019".

În cel mai recent raport al băncii ce priveşte regiunea Europei Centrale şi de Est şi România, analiştii ING arată că mult-preconizata recuperare economică în formă grafică de V, estimată să înceapă în trimestrul trei, ar putea să se transforme într-o recuperare îndelungată în formă de L, asta în funcţie de cât de lungă va fi perioada de închidere a activităţilor economice şi sociale din ţara noastră şi implicit de cât de greu se va rezolva problema sanitară.

Luni, ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu a declarat că rămâne la opinia că "economia va avea o revenire în V". "După această cădere bruscă va veni şi o revenire bruscă a economiei. Bineînţeles că nu va arăta la fel. Depinde foarte mult de implementarea măsurilor pe care le-am luat acum cât mai rapid şi după aceea să vedem măsurile de relansare a economiei", a arătat Cîţu, care a adăugat că estimează un reviriment al economiei "chiar începând cu iulie-august" şi că avansul economic din 2021 va elimina scăderea din 2020, adică vom avea doi ani cu zero.

Totodată, situaţia nefastă în care se regăseşte România este dublată de posibilitatea retrogradării ratingului suveran în următoarele două luni, din categoria "investment grade" (recomandat pentru investiţii) la categoria "junk" (gunoi), dar şi de lipsa de spaţiu fiscal pentru stimularea economiei. Însă contextul de deteriorare a situaţiei în toate ţările de pe glob, nu doar în România, este un factor de contrabalansare care ar putea fi luat în calcul pentru păstrarea ratingului, după cum ne-a precizat Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, care subliniază totuşi că probabilitatea unei retrogradări este foarte mare.

Dumitru a explicat: "Avem şi nişte vulnerabilităţi evidente. Faptul că noi aveam oricum deficite foarte mari (4,5% deficit bugetar în 2019 - n.r.), asta e o vulnerabilitate foarte mare. Deci părerea mea este că există un risc material să avem un downgrade, nu aş ignora acest risc. Noi am ataşat (la prognoza noastră economică) nişte probabilităţi: vedem 60% şanse să ni se păstreze ratingul, dar 40% şanse să avem downgrade. 40% este o probabilitate mare - nu aş ignora un astfel de scenariu, este un risc mare".

Acesta adaugă că tocmai din cauza riscului foarte mare este "extrem de important ca în perioada imediat următoare" guvernul să vină cu nişte măsuri care să arate responsabilitate fiscală.

"Să vină cu un mesaj de genul: «ştim că vom avea un derapaj bugetar pentru că economia şi-a deteriorat masiv performanţa, însă în acelaşi timp luăm nişte măsuri responsabile. În primul rând nu mai creştem pensiile cu 40%». Majorarea asta ar fi o nebunie totală în contextul actual, era o nebunie şi înainte, acum cu atât mai mult. Discutăm de pierderi de vieţi omeneşti din cauza virusului şi ne gândim la creşteri de 40% a pensiilor, mi se pare că suntem cumva complet lipsiţi de simţul realităţii. În al doilea rând, dublarea alocaţiilor trebuie reconsiderată de asemenea, şi tot ceea ce înseammnă cheltuieli discreţionare pentru că spaţiul bugetar este aproape inexistent", a spus economistul.

La rândul său, Aurelian Dochia a spus că nu este deloc exclusă o retrogradare a ratingului suveran. Primul raport vine în data de 24 aprilie din partea Moody's, urmată la 1 mai de agenţia Fitch Ratings, ultima fiind agenţia de rating Standard & Poor's (S&P Ratings).

"Singurul argument în favoarea noastră să spun este că lucrurile s-au înrăutăţit peste tot. Şi atunci dacă e să iei în termeni relativi, şi la noi s-a înrăutăţit situaţia dar poate nu mai mult decât la alţii, şi din acest motiv ar trebui să rămânem în raport cu alţii la niveluri comparative. Dar acum să vedem cum vor judeca agenţiile de rating pentru că ele ţin seama şi de nişte criterii universal valabile, dar ţin seama şi de diferenţe relative între diverse ţări. Păstrez o anumită speranţă că nu vom fi retrogradaţi, deşi şansele sunt destul de mari pentru că situaţia se deteriorează foarte repede, mai ales în nişte indicatori care sunt importanţi pentru agenţiile de rating care ţin de finanţele publice, de deficitul public. Astea sunt zone în care suntem vulnerabili şi în care stăm mai rău decât alţii", a apreciat analistul.

Raiffeisen Bank estimează un deficit bugetar de 8,5% din produsul intern brut, la un PIB mai mic cu 6%, în timp ce ING prognozează un deficit public de 7,9% cu un necesar de finanţare mai mare cu 40 de miliarde de lei, adică circa 3,6% din PIB-ul pe 2019.

Potrivit declaraţiilor ministrului de Finanţe, veniturile bugetare vor scădea în acest an cu 20 de miliarde de lei, iar cheltuielile vor creşte cu 12-13 miliarde de lei (datele sunt aşteptate să fie trecute şi în rectificarea bugetară), adică un plus de finanţare de 32-33 de miliarde de lei. În ciuda necesarului foarte mare, Aurelian Dochia este de părere că "statul îşi va asigura finanţarea cu toate măsurile neconvenţionale şi disperate care vor fi luate".

"Finanţarea statului va fi mai dificilă dar până la urmă se va face pentru că în momentul de faţă, dacă ne uităm la ce se întâmplă peste tot în lume, guvernele şi autorităţile publice în general sunt dispuse să facă orice ca să asigure finanţarea. Şi modelul în care banca centrală achiziţionează titluri de stat are căutare peste tot, probabil că şi la noi va fi mai mult luat în considerare de autorităţi. Cel puţin pe 2020 vom avea finanţare cu toate măsurile neconvenţionale şi disperate care vor fi luate", spune Dochia.

Analiştii ING se aşteaptă de altfel ca BNR să acţioneze mai agresiv pentru a asigura finanţarea statului, dincolo de "consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar", adică oferirea de bani băncilor prin achiziţia de titluri de stat pentru ca acestea să finanţeze statul. Asta în condiţiile în care necesarul de finanţare al României a depăşit în fiecare din ultimii 30 de ani putinţa sistemului bancar, aşa cum este cazul şi acum.

Ionuţ Dumitru a mai precizat că guvernul trebuie să acopere în special cheltuielile obligatorii pe care le face acum cu aparatura medicală şi şomajul tehnic - şomajul tehnic fiind estimat să implice un efort bugetar de 6-7 miliarde de lei/lună -, iar din cauza asta creşterea pensiilor cu 40% e lipsită de simţul realităţii.

"Părerea mea e că dacă cresc pensiile cu 40% scăderea de rating are 100% probabilitate", a mai subliniat economistul Raiffeisen.

La rândul său, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, întrebat când crede că vom reveni la unde eram economic vorbind în 2019, ne-a precizat: "Nu e momentul pentru anestezia economiei. Adică atenţie la maxim, cu grijă să nu lăsăm activitatea economică să se ducă de râpă. Toată lumea se fereşte de o recesiune. (...) Am auzit-o pe şefa Comisiei Europene (Ursula von der Leyen - n.r.), că nu este timpul de previziuni, că nu ştim ce va fi. Multe prognoze au fost că acum după Paşti va fi valul cel mare şi după terminăm, şi şefa CE îi sfătuieşte pe europeni să nu-şi facă planuri de vacanţă pentru că nu se ştie cum va fi în iulie şi august, iar vârstnicii să se pregătească să stea în casă până în decembrie".

În ceea ce priveşte posibilitatea retrogradării ratingului, Vasilescu a notat că acestea sunt vremuri extrem de speciale, nu doar că s-au schimbat total situaţiile din toate ţările de pe glob.

"Cred că aceste vremuri speciale impun şi judecăţi speciale", a spus el.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

05 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0924
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4065
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6478
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.0612

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro