Revista BURSA Construcţiilor

BNR a cumpărat titluri de stat în valoare de 134,7 milioane lei, în aprilie

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 11 mai

BNR a cumpărat titluri de stat în valoare de 134,7 milioane lei, în aprilie

Sistemul bancar a revenit pe o poziţie de surplus de lichiditate, luna trecută

Banca Naţională a României (BNR) a continuat să fie activă în piaţa secundară de obligaţiuni suverane şi a cumpărat titluri în lei în valoare de 134,7 milioane, potrivit statisticilor lunare publicate ieri de BNR. Achiziţiile din aprilie vin după achiziţiile în valoare de 112,7 milioane de lei din martie şi ridică stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară la 5,52 miliarde de lei, circa 0,5% din PIB. Achiziţiile din martie au fost primele după o pauză de şase luni şi au fost operate pentru a aplica presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului după creşterea randamentelor din februarie.

BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat astfel că nu ştiu ce scadenţă au obligaţiunile cumpărate de banca centrală. În martie, sursele Bloomberg arătau că BNR a cumpărat titluri scadente în iulie 2025 şi ianuarie 2028. În orice caz, randamentul pe 10 ani al României, barometrul pentru costul de finanţare din economie, a consolidat în aprilie mişcarea către nivelul de 3% începută în luna martie după atingerea unui maxim al ultimelor luni de 3,6% în data de 26 februarie. BNR a recurs cel mai probabil la achiziţii pentru a facilita ieşirile din piaţa obligaţiunilor suverane şi a reduce din volatilitatea excesivă astfel încât să nu fie majorate costurile de finanţare.

Amintim că în debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care au adus o creştere puternică a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale. În 11 februarie, rata de dobândă pe 10 ani a României a atins un minim istoric de 2,66%.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată sunt extrem de relevante în acest an şi în următorii în condiţiile în care România va înregistra deficite bugetare semnificative, de peste 3% din PIB, cel puţin până în 2024. În acest an Guvernul este programat să împrumute puţin sub 130 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei, sumă acoperită în proporţie de aproximativ 37%, conform analiştilor BCR.

De asemenea, aprilie a fost o lună cu surplus de lichiditate în sistemul bancar (a treia din acest an), fapt ce reiese atât din lipsa injecţiilor de lichiditate prin operaţiuni repo cât şi din operaţiunea de atragere de depozite în valoare de 4,95 miliarde de lei organizată la mijlocul lunii, a doua de la debutul pandemiei după cea din 17 februarie. În martie BNR a revenit la operaţiunile repo furnizând 2,26 miliarde de lei după ce în decembrie 2020 împrumuturile bilaterale de la BNR scăzuseră la 2,19 miliarde de lei în medie zilnică. De asemenea, lichiditatea a fost sprijinită de o scadenţă de peste 9 miliarde de lei a Ministerului de Finanţe. De notat că BNR realizează operaţiunile repo pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei.

Revenirea pe surplus a poziţiei de lichiditate în ianuarie a permis în debutul anului reducerea dobânzilor din piaţă şi scăderea randamentelor de împrumut ale statului, reduceri asistate de banca centrală prin scăderea dobânzilor în şedinţa din 15 ianuarie. Cotaţiile ROBOR se află încă la niveluri scăzute, ROBOR la 3 luni la 1,59% şi ROBOR la 6 luni la 1,68%.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în aprilie a fost de 27,3 milioane de lei, în scădere puternică de la 637,6 milioane de lei în aprilie. În februarie, suma pe Lombard a fost de 43,9 milioane de lei. Maximul pe Lombard, unde dobânda este de 1,75% pentru bănci, a fost în octombrie, de 2,32 miliarde de lei. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

Totodată, sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, 3,47 miliarde de lei, de la 908 milioane de lei în martie. În ianuarie, sumele depuse la BNR de bănci au fost de 8,41 miliarde de lei, încă cel mai ridicat nivel de la debutul pandemiei.

BNR reia mâine calendarul şedinţelor de politică monetară

BNR îşi va relua mâine calendarul şedinţelor de politică monetară, iar banca centrală este aşteptată să nu ia măsuri care să înăsprească condiţiile financiare. Factorul care ar putea totuşi să producă o schimbare de politică din partea BNR este rata inflaţiei din martie care va fi publicată de INS în data de 13 mai.

Amintim că preţurile producătorilor industriali din România au crescut cu un ritm lunar de 1,4%, în martie, iar în ritm anual (faţă de martie 2020) creşterea este de 4,84%, evoluţie venită atât ca urmare a efectului de bază cât şi a creşterii preţurilor la materiile prime în primul trimestru din acest an. Evoluţia preţurilor producătorilor industriali din ţara noastră se înscriu în tendinţa globală generală de debut al noului ciclu economic post-Covid-19, cu menţiunea că majoritatea creşterilor de preţuri sunt transmise pe lanţ de către producători şi în final ajung la consumatorii finali.

În privinţa creşterilor de preţuri la materii prime din ultimele luni BURSA a scris pe larg avertizând inclusiv cu privire la o criză iminentă în sectorul de construcţii ca urmare a dificultăţilor cu care se confruntă unele firme ca urmare a creşterii preţurilor la materiile prime. O menţinere a politicii monetare relaxată din partea BNR s-ar înscrie în tendinţa globală de acţiune a bancherilor centrali.

Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank, se aşteaptă ca BNR să menţină neschimbate rata dobânzii-cheie la 1,25% şi rata rezervelor minime obligatorii (8% la lei şi 5% la valută).

"Mult mai îndeaproape urmărită va fi orice referinţă la dezvoltările inflaţioniste care au început să atragă atenţia peste tot - România nu este o excepţie. Deşi nu credem că vor fi semnalate viitoare schimbări de politică la această întâlnire, putem să presupunem că comunicatul BNR nu va fi la fel de complăcut ca înainte", notează Tătaru.

Ministerul de Finanţe a atras ieri 215 milioane de lei prin titluri pe 15 ani

Ieri, Ministerul de Finanţe a atras 215 milioane de lei de pe piaţa internă, printr-o emisiune nouă de titluri pe 15 ani (scadenţa aprilie 2036), la un randament mediu de 4,14%. Cererea a fost de 556,1 milioane de lei, destul de bună având în vedere valoarea prospectului de emisiune de doar 200 milioane de lei. În aprilie, la o altă licitaţie de titluri noi tot pe 15 ani cu o valoare de prospect de 200 milioane de lei, Ministerul de Finanţe a respins ofertele primite (412,6 milioane de lei) în condiţiile randamentelor considerate prea mari.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
CCIB - Emitere de certificate forta majora
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro