Revista BURSA Construcţiilor

BNR nu a mai cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în luna mai

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 09 iunie

BNR nu a mai cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în luna mai

Banca Naţională a României (BNR) nu a mai cumpărat titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în luna mai, după achiziţiile cumulate de 247,4 milioane de lei din lunile martie şi aprilie, potrivit raportul statistic publicat de către banca centrală. Achiziţiile din lunile trecute au venit pe fondul costurilor de finanţare pe termen lung mai mari cerute de finanţatori în condiţiile recalibrării aşteptărilor inflaţioniste şi a celor privind dinamica economică, atât la nivel local cât şi la nivel global, recalibrări care au provocat turbulenţe şi majorări de dobânzi pe mai toate pieţele de datorie suverană.

Lipsa de la cumpărare a BNR s-a văzut de altfel în piaţa secundară în luna mai, unde costul de finanţare pe 10 ani al Guvernului a urcat din a doua jumătate a lunii mai în preajma nivelului de 3,26% după ce coborâse la începutul lunii sub 3%. Până la achiziţiile din începutul lunii martie, BNR nu mai fusese activă la cumpărare în piaţa secundară din luna august 2020.

De notat de asemenea că piaţa primară a fost destul de slabă în luna mai, cu respingerea mai multor licitaţii de obligaţiuni din cauza cererii mici a investitorilor faţă de nivelul planificat a fi emis şi din cauza creşterii costurilor de finanţare. Per total, în luna mai, Ministerul Finanţelor a împrumutat 2,95 miliarde de lei de pe piaţa internă, 63% din suma programată a fi atrasă în a cincea lună din an. Ministerul Finanţelor a avut trei licitaţii eşuate în luna mai cu oferte anemice din partea dealerilor primari care au cerut randamente în creştere. În luna martie, BNR a reintrat la cumpărare după ce o licitaţie eşuată a Ministerului de Finanţe a majorat costurile de finanţare pe 10 ani la 3,4%.

Raportul BNR indică de asemenea faptul că sectorul bancar a rămas pe o poziţie de surplus de lichiditate luna trecută după ce în aprilie a înregistrat un excedent de lichiditate de 4,6 miliarde de lei. În martie, deficitul de lichiditate a fost de 2 miliarde de lei, lună în care BNR a reluat operaţiunile repo furnizând 2,26 miliarde de lei.

În iunie ajung la scadenţă obligaţiuni de stat în lei în valoare de 10,3 miliarde lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanţelor va injecta lichiditate în sistem prin emisiunea netă de titluri şi surplusul sistemului bancar se va majora. Cel mai probabil BNR va continua să recurgă la strategia sa de management a lichidităţii şi va steriliza acest surplus.

Revenirea pe surplus a poziţiei de lichiditate în ianuarie a permis în debutul anului reducerea dobânzilor din piaţă şi scăderea randamentelor de împrumut ale statului, reduceri asistate de banca centrală prin scăderea dobânzilor în şedinţa din 15 ianuarie. Cotaţiile ROBOR se află încă la niveluri scăzute.

În luna mai sumele injectate de BNR sunt minuscule, de 4,7 milioane de lei, un semn pozitiv, în timp ce sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au scăzut în luna mai la 1,54 miliarde de lei, de la 3,47 miliarde de lei în aprilie.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în mai a fost de 50,2 milioane de lei, în uşoară creştere de la 27,3 milioane de lei în aprilie. În martie, suma pe Lombard împrumutată de la BNR a fost de 637,6 milioane de lei. Maximul pe Lombard, unde dobânda este de 1,75% pentru bănci, a fost în octombrie, de 2,32 miliarde de lei. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

BNR a menţinut luna trecută politica monetară relaxată implementată de la debutul pandemiei de Covid-19, însă banca centrală anticipează o majorare a ratei anuale a inflaţiei la 4,1% la finalul anului ce ar putea produce o schimbare de politică. Vineri va fi publicată rata anuală a inflaţiei pentru luna mai, iar analiştii anticipează o creştere spre nivelul de 3,6%.

"Calendarul economic al acestei săptămâni cuprinde rata inflaţiei pentru luna mai care va fi publicată vineri de Institutul Naţional de Statistică. (...) Estimarea noastră pentru rata anuală a inflaţiei este 3,57% în luna mai, în creştere de la 3,24% în aprilie, ceea ce înseamnă că inflaţia ar putea depăşi uşor limita superioară a ţintei BNR de 2,5%±1pp pentru prima dată în ultimul an şi jumătate. Mediana sondajului Bloomberg vede rata inflaţiei pe luna mai la 3,59%. În luna decembrie a acestui an estimăm o inflaţie de 4,3%. Credem că BNR ar putea păstra neschimbată dobânda de politică monetară la 1,25% în 2021 şi 2022 iar pasul ulterior va fi o majorare", arătau recent analiştii BCR Cercetare într-o notă de analiză.

Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank, arăta recent la rândul lui că o majorare a inflaţiei s-a resimţit până acum inclusiv din deprecierea cursului de schimb euro/leu. Efectul deprecierii cursului de schimb în creşterea preţurilor este "notoriu de ridicat" în România, la circa 0,2 puncte procentuale pentru fiecare depreciere de 1% a leului în raport cu euro, potrivit lui Tătaru.

"Cu toate acestea credem că BNR are mai mult timp să aştepte decât celelalte bănci centrale. Deciziile anterioare de politică monetară au arătat de asemenea că Banca nu ezită să aplice (o) întărire netransparentă (a politicii), în mod normal prin strategia sa de management a lichidităţii. Ne aşteptăm ca lichiditatea din sistemul bancar să se schimbe gradual către o poziţie neutră sau chiar puţin negativă la începutul T32021 şi să fie folosite operaţiuni repo. Stabilitatea relativă a cursului EUR/RON ar trebui de asemenea să fie parte din strategia BNR în bătălia sa cu puseul inflaţionist actual", nota în luna mai Valentin Tătaru.

Amintim că preţurile producătorilor industriali din România au crescut cu un ritm lunar de 1,12% în aprilie, după o creştere lunară de 1,4% în martie, iar în ritm anual (faţă de aprilie 2020) creşterea este de 7,89%, evoluţie venită atât ca urmare a efectului de bază cât şi a creşterii preţurilor la materiile prime în primele patru luni din acest an. Evoluţia preţurilor producătorilor industriali din ţara noastră se înscriu în tendinţa globală generală de debut al noului ciclu economic post-Covid-19, cu menţiunea că majoritatea creşterilor de preţuri sunt transmise pe lanţ de către producători şi în final ajung la consumatorii finali.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro