Blocul Naţional Sindical solicită Preşedintelui României şi Guvernului iniţierea demersurilor pentru revizuirea Constituţiei şi organizarea unui referendum naţional referitor la regimul stării de alertă, conform unui comunicat postat pe site-ul oficial al BNS.
Guvernul a instituit starea de alertă la data de 31 iulie 2026 prin Hotărârea de Guvern nr. 15/2026 pentru gestionarea efectelor produse de scăderea producţiei de energie electrică. Starea de alertă a fost reglementată iniţial în anul 2020, în timpul Guvernului Orban, prin Legea nr. 55/2020. Actul normativ defineşte starea de alertă drept „răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de calitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”. În anul 2020, starea de alertă a durat aproape doi ani şi a înregistrat prelungiri succesive de câte 30 de zile prin hotărâri de Guvern, transmite sursa citată.
Legea fundamentală reglementează la articolul 93 doar starea de asediu şi starea de urgenţă, fără consacrarea distinctă a stării de alertă. În baza Legii nr. 55/2020, Executivul restrânge drepturi şi libertăţi pe baza unor prognoze ale specialiştilor. Spre deosebire de starea de urgenţă, declararea stării de alertă nu necesită aprobarea prealabilă a Parlamentului, fapt ce limitează controlul parlamentar asupra Guvernului în timpul adoptării unor măsuri cu impact asupra cetăţenilor, precizează reprezentanţii BNS.
Blocul Naţional Sindical solicită introducerea stării de alertă în Constituţie, alături de celelalte măsuri excepţionale. Revizuirea vizează stabilirea la nivel constituţional a condiţiilor de declarare şi menţinere, a autorităţii competente pentru instituire şi prelungire, a duratei, a limitelor competenţei Guvernului şi a modului de exercitare a controlului parlamentar. De asemenea, cadrul constituţional necesită includerea limitelor restrângerii drepturilor şi libertăţilor, protejarea drepturilor salariaţilor şi a dialogului social, obligaţia motivării măsurilor, dar şi mecanismele de încetare şi revenire la regimul normal de guvernare. Fără aceste prevederi, starea de alertă rămâne un instrument la discreţia Guvernului, cu garanţii constituţionale reduse şi un control democratic fragil, informează sursa citată.
Revizuirea Legii fundamentale devine definitivă după aprobarea prin referendum naţional, iar iniţiativa aparţine Preşedintelui României, la propunerea Guvernului, parlamentarilor sau cetăţenilor. BNS cere Preşedintelui şi Guvernului asumarea publică a procesului şi demararea imediată a consultărilor cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic şi specialiştii în drept constituţional. Proiectul de modificare necesită dezbatere publică înaintea izbucnirii unei noi crize, transmite BNS.
















































Opinia Cititorului