BREXIT: Adios muchachos!

Adelina Toader, Vlad Dobrea
Ziarul BURSA #Politică /

BREXIT: Adios muchachos!

Moment istoric pentru Uniunea Europeană care pierde, începând de la 1 februarie, un membru important al comunităţii sale! După 47 de ani în Uniunea Europeană şi trei ani de negocieri şi dezacorduri transformate într-o criză politică, Marea Britanie va părăsi blocul comunitar, astăzi, la miezul nopţii, aruncându-se într-un viitor incert Brexit.

Negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale generează din nou riscuri privind producerea unui Brexit "dur", cu efecte care vor fi simţite abia din ianuarie 2021, când expiră perioada de tranziţie, avertizează Michel Barnier, negociatorul-şef european pe tema Brexit.

Michel Barnier a menţionat: "Prima etapă este finalizată şi trebuie să reconstruim totul. La sfârşitul acestui an, dacă nu vom avea un nou acord, nu va mai fi o situaţie de rutină, nu vor mai fi reglementări. Trebuie să conştientizăm că există riscul de a ajunge la marginea prăpastiei, mai ales în privinţa relaţiilor comerciale".

În lipsa unui acord comercial bilateral, relaţiile economice dintre Bruxelles şi Londra vor intra sub incidenţa reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), mai puţin avantajoase.

Michel Barnier a reiterat că există "foarte puţin timp" pentru a se ajunge la un nou acord în timpul perioadei de tranziţie, aşa cum insistă premierul Boris Johnson. Noul acord va trebui să conţină reglemenări comerciale, în domeniul securităţii, energiei, transporturilor şi pescuitului.

Comisia Europeană a elaborat hărţi care prezintă traficul între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, iar sistemul relevă că vor fi controale vamale între provincia britanică Irlanda de Nord, care rămâne în uniunea vamală europeană, şi restul teritoriului britanic.

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Ratificarea acordului

Parlamentul European a ratificat, miercuri seară, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, au informat agenţiile internaţionale de ştiri.

Documentul a fost aprobat cu 621 voturi pentru, 49 voturi împotrivă şi 13 abţineri, ceea ce înseamnă că este întrunită majoritatea simplă a voturilor exprimate (conform articolului 50 al Tratatului privind Uniunea Europeană).

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit mai trebuie să fie supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliul European.

Nigel Farage: "Sper să fie începutul sfârşitului pentru UE"

Brexitul ar putea marca începutul sfârşitului pentru Uniunea Europeană, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles, politicianul britanic Nigel Farage, în ultima sa intervenţie în calitate de eurodeputat, relatează Reuters.

În dezbaterea care a precedat ratificarea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Farage a subliniat că Regatul Unit nu va reveni niciodată în Uniunea Europeană.

Liderul Partidului Brexit a spus că părăsirea Uniunii Europene ar trebui să fie apogeul ambiţiilor sale politice, dar a sugerat că Brexitul ar putea declanşa o dezbatere mai amplă despre viitorul Uniunii Europene. "Sper că aceasta este începutul sfârşitului acestui proiect. Este un proiect rău, nu este doar nedemocratic, ci este antidemocratic", a afirmat Farage. "Ce se întâmplă la ora 23:00 în această vineri, 31 ianuarie 2020, marchează un punct fără întoarcere; odată ce am plecat nu ne mai întoarcem, restul sunt detalii", a încheiat el.

Precondiţii pentru un nou acord Comercial

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în cadrul plenului Parlamentului European reunit la Bruxelles, că garanţiile solide de concurenţă corectă din partea Regatului Unit sunt o precondiţie pentru un nou acord comercial cu Uniunea Europeană după Brexit.

Ursula von der Leyen a afirmat în faţa eurodeputaţilor: "Luăm în considerare un acord de liber schimb cu zero tarife şi zero cote. Dar precondiţia este ca afacerile din UE şi britanice să continue să concureze de pe picior de egalitate. Cu siguranţă nu vom expune companiile noastre unei concurenţe neloiale",

De asemenea, Von der Leyen a spus că UE va fi "vigilentă" privind modul în care va fi implementat acordul de divorţ la frontiera irlandeză sensibilă.

"Niciun parteneriat nu va asigura beneficiile ce decurgeau din apartenenţa la Uniunea Europeană", a adăugat ea, dar a garantat că "cu cât îşi ia Marea Britanie mai multe angajamente de respectare a regulilor noastre (...), cu atât va fi mai deschis accesul către piaţa unică".

"Vreau ca UE şi Regatul Unit să rămână buni prieteni şi buni parteneri", a afirmat preşedinta Comisiei Europene, precizând că "trebuie să ne dedicăm toată energia, 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru a ajunge la rezultate" în negocierea viitoarei relaţii.

Economia noastră printre cele mai protejate de efectele BREXIT-ului

Procesul de ieşire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al nouălea partener comercial al României şi ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România în 2018, potrivit analizei "The BREXIT effect", realizată de furnizorul de soluţii de business information din România, KeysFin.

În ţara noastră există peste 1600 companii cu acţionariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanţelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1300 au o pondere directă, majoritară, care depăşeşte 50%, a investiţiilor britanice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018.

Roxana Popescu, managing director al KeysFin, a declarat: "Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziţionează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilităţi minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluţie nefiind dorită de niciuna dintre părţi, impactul la nivelul pieţelor financiare ar putea fi unul major".

Primele trei companii cu acţionariat direct, majoritar britanic din România, în funcţie de cifra de afaceri, fac parte din industria prelucrătoare şi sunt: Ursus Breweries (1,8 Miliarde De Lei), Adient Automotive România (1,2 Miliarde De Lei) şi Crh Ciment România (974 milioane de lei).

Topul este completat de companii precum: Bricostore, Sews Româna, Adient, Plexus Services Ro, Alcedo, Endava Româ­nia şi Glaxosmithkline (Gsk).

Potrivit datelor analizate, companiile cu acţionariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018, iar cele mai profitabile au fost: Ursus Breweries, Crh Ciment România, Ipsos Interactive Services, Aviva, Endava România, Dnata Catering, Alcedo, Paypoint Services şi Glaxosmithkline (Gsk). Împreună, companiile de mai sus concentrează peste 55% din profitul total al companiilor cu acţionariat direct, majoritar britanic prezente în România, respectiv 555 milioane lei.

Marea Britanie, în topul celor mai mari 10 investitori străini din România

Potrivit metodologiei Băncii Naţionale a României, investiţiile străine directe în ţara noastră au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depăşind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investiţiilor britanice crescând cu 135% în aceeaşi perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro.

Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) şi 10 (în 2014 şi 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.

Principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcţie de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerţ (3,9 miliarde de lei şi 20% din total) şi IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).

Cei mai mulţi investitori britanici din ţara noastră aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiţii britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele judeţe în clasamentul celor mai mari investiţii britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei şi 8% din total) şi Timiş (1,3 miliarde de lei şi 7% din total).

Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajaţi, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.

Impactul indirect al Brexit-ului

Schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România şi Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creştere de 9%, comparativ cu anul 2017 şi de 33% faţă de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României şi a 5-a piaţă de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creştere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această ţară au crescut şi ele cu 31% faţă de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

Totuşi, deşi ţara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce priveşte evoluţia balanţei comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerţului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerţului internaţional al României.

În Marea Britanie trăiesc peste 328.000 de cetăţeni români, reprezentând a treia comunitate europeană, după Polonia şi Irlanda, iar negocierile privind libera circulaţie a persoanelor vor continua fiind una din cele mai sensibile teme, alături de libera circulaţie a bunurilor. Procesul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană este aşadar unul îndelungat, estimările KeysFin sugerând că se va extinde până la sfârşitul anului viitor.

În plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziţionează ţara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.

Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre cele două părţi sau o înrăutăţire a condiţiilor din pieţele financiare internaţionale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar şi cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanţare internă şi externă a economiei locale.

XTB România: Scădere a atractivităţii pe termen scurt şi creştere a puterii de negociere pe termen mediu şi lung, după Brexit

Ieşirea Marii Britanii din UE este urmată de o perioadă de negocieri dificile pentru a stabili relaţia viitoare pe planuri variate printre care: accesul reciproc la piaţa de bunuri şi servicii internă, reguli în domeniul schimbului de informaţii, sistemelor de siguranţă, accesul la teritoriile de pescuit, licenţierea medicamentelor, drepturile cetăţenilor britanici din UE şi ale europenilor din Regatul Unit, printre altele.

Până acum Brexitul a fost privit cu relativă seninătate de către investitori: lira sterlină a fluctuat în ultima lună într-un interval îngust de sub 3% în raport cu dolarul american. De la vârful de pe 20 ianuarie până pe 30, la ora 12.30, indicele bursier britanic a pierdut aproape 4%, însă mişcarea se poate lega mai degrabă cu scăderile generale din pieţele de capital din Asia, Europa şi SUA corelate cu escaladarea cazurilor noului virus, transmite XTB România.

Potrivit unui studiu din 2018 al economiştilor de la Stanford şi Nottingam University, incertitudinea indusă de Brexit a redus investiţiile cu aproximativ 6%.

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, consideră: "Ceea ce se întâmplă pe 31 ianuarie nu este o surpriză, iar firmele şi consumatorii au luat deja deciziile relevante pe termen scurt. Impactul pe termen mediu şi lung va depinde în foarte mare proporţie de rezultatul concret al negocierilor pentru perioada de la 1 ianuarie 2021 înainte de încheierea perioadei de tranziţie. Este probabil ca atractivitatea pieţei muncii britanice pentru lucrătorii din UE să scadă, pe un orizont mediu, cu efecte nefavorabile în economie. Pe termen lung, şansa Regatului Unit ar fi o iscusită poziţionare în raport cu UE care să îi permită accesul liber sau aproape liber la piaţa de bunuri şi servicii europene, în special în domeniul financiar, dar şi să seteze propriile acorduri de liber schimb cu alte economii majore. Astfel, ar putea, în timp, să genereze beneficii economice totale ridicate, compensând pierderile suferite în aceşti aproape 4 ani de după referendum. Aceasta este, pentru moment o posibilitate. Investitorii vor relua, probabil, după o pauză de câteva luni, obiceiul de a urmări negocierile UK/UE şi din acest motiv volatilitatea lirei sterline şi a pieţei de capital britanice vor creşte semnificativ în a doua jumătate a anului".

Radu Puiu, Research Analyst, XTB România, a explicat: "Un impact semnificativ ar putea fi vizibil la nivelul sectorului manufacturier, un palier economic ce dă semne tot mai accentuate de încetinire la nivel global. Posibilitatea de izolare de piaţa liberă şi de apariţie a unor fricţiuni comerciale afectează perspectivele acestui pilon al economiei britanice. Analiştii iau în calcul efectele, motiv pentru care prognozele pentru 2020 indică o contragere a sectorului de 0,8%. În plus, Marea Britanie a reprezentat pentru companiile din afara Uniunii Europene o «poartă de acces» către continent, prin care să beneficieze de condiţiile de liber schimb, dar în contextul actual, atractivitatea economiei insulare, din perspectiva unui loc de desfăşurare a afacerilor, s-ar putea reduce".

Marea Britanie şi SUA spun că un acord comercial poate fi făcut anul acesta

Secretarul de externe britanic, Dominic Raab, şi secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, au declarat ieri că un acord comercial între cele două ţări poate fi încheiat înainte de alegerile prezidenţiale, relatează Reuters.

"Sunt încrezător că se poate ajunge la un acord", a spus Raab reporterilor, adăugând: "Există o aliniere uriaşă în ceea ce priveşte interesul economic comun. Desigur, vor fi probleme dificile".

Pompeo a spus: "Sunt de acord".

Brexit pentru totdeauna?

Părăsirea UE are o istorie mai îndelungată: Marea Britanie s-a alăturat blocului comunitar la 1 ianuarie 1973 fiind considerată pe atunci "omul bolnav al Europei", deoarece a negociat o clauză de neparticipare la zona euro.

Dar agitaţia crizei din zona euro, temerile faţă de imigraţia în masă şi o serie de greşeli ale fostului premier David Cameron au determinat votul istoric în care 52 % din britanici au votat pentru a deveni prima naţiune care părăseşte blocul UE.

Liderul conservator David Cameron, care a mizat pe o campanie pro UE pierde şi demisionează a doua zi din funcţia de prim-ministru. El este înlocuit de Theresa May, ministrul de interne, care de asemenea a susţinut aceeaşi campanie.

Theresa May a declanşat formal procesul de ieşire pe 29 martie 2017, trimiţând o scrisoare de notificare la Bruxelles, care dă timp Marii Britanii până la 29 martie 2019, să iasă din alianţă.

După mai bine de un an de discuţii aprige, negociatorii britanici şi UE ajung la un acord de divorţ pe 13 noiembrie 2018. Cu toate acestea, premierul britanic se confruntă cu o reacţie furioasă din partea propriului său partid. Mai mulţi susţinători ai Brexitului considerau că acordul propus ar fi putut lăsa Marea Britanie să fie dependentă de normele comerciale ale UE.

La 15 ianuarie 2019, parlamentarii britanici votează împotriva acordului în cea mai mare înfrângere guvernamentală din istoria parlamentului britanic. Bruxelles-ul refuză renegocierea. Camera Comunelor din Marea Britanie respinge din nou acordul pe 12 martie şi pentru a treia oară pe 29 martie.

UE este de acord să întârzie Brexit-ul până pe 22 mai şi apoi până la 31 octombrie 2019. În felul acesta, Marea Britanie a fost obligată să organizeze alegerile pentru Parlamentul European din 23 mai, care au fost câştigate de partidul populistului anti-UE Nigel Farage.

Înfrângerea în alegerile europene şi refuzul Parlamentului de a sprijini acordul cu privire la Brexit o obligă pe Theresa May să renunţe la funcţia de lider al partidului conservator pe 7 iunie. Pe 23 iulie, membrii partidului îl aleg pe Boris Johnson, ca nou lider, iar a doua zi devine prim-ministru.

Sprijinit de Farage, Johnson promite să scoată Marea Britanie din UE la 31 octombrie, cu sau fără un acord. El îşi publică propunerile "finale" pentru Brexit pe 2 octombrie.

La 22 octombrie, parlamentarii britanici aprobă, în principiu, un nou acord Brexit, încheiat cu zile în urmă cu UE. Însă ei resping oferta lui Johnson de a grăbi aprobarea finală înainte de 31 octombrie. Pe 28 octombrie, membrii UE sunt de acord să amâne Brexit-ul pentru încă trei luni până la 31 ianuarie 2020.

Câştigarea răsunătoare a lui Johnson la alegerile generale din 12 decembrie, a netezit trecerea proiectului de lege Brexit prin parlament pe 9 ianuarie 2020. Regina Elisabeta a II-a îşi dă acordul oficial pentru ca Marea Britanie să părăsească UE pe 23 ianuarie. Boris Johnson merge la Bruxelles a doua zi şi semnează, împreună cu alţi doi oficiali de top, acordul Brexit.

Pentru susţinători, Brexit este o "zi a independenţei" de vis pentru un Regat Unit care scapă de ceea ce numesc ei "blestemul ordinii sociale" dominate de Germania care a falimentat populaţia blocului comunitar de peste 500 de milioane de oameni.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a lăudat Brexit-ul ca fiind "un lucru minunat" şi o mişcare inteligentă.

Unii lideri europeni au sugerat că Marea Britanie ar putea, într-o bună zi, să se răzgândească.

Opinia Cititorului ( 14 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Și ce, ce mi-a dat Europa? "

    .  

    Democrație cu întârziere de 4 ani, care mai așteaptă un vot de la CE? 

    " omul bolnav al Europei" că pleacă ce ne interesează pe noi? 

    Țara și moneda, țara și minimul pe economie, țara și limba,..., și o singură Europă?!?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Cine nu vede beneficiile aderarii la UE inseamna ca e un nostalgic comunist sau un fanatic al regimurilor totalitare. Crezi ca englezului de rand ii va fi mai bine in afara UE? In curand vor constata ca nu e deloc mai bine, ci, dimpotriva, mai rau. BREXIT a fost o problema de orgoliu al politicienilor englezi... care nu puteau accepta sa renunte la staturul de VIP cu aere de putere coloniala ce nu dau socoteala nimanui si care trebuiau sa accepte indicatii din partea UE. Omul de rand nu a facut parte niciodata din aceasts problematica, totul a fost o problema de orgolii...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Cine nu vede ca UE este antidemocratica inseamna ca e un nostalgic hitlerist sau un fanatic stalinist.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Doi natarai si tu si ala caruia i-ai raspuns. Ala pentru ca nu vede ca o institutie supranationala care se tot intinde la cascaval si vrea din ce in ce mai mult control ESTE totalitara. Si tu pentru ca esti pe langa. Germania si Italia (Ce spanac e ala un "nazist"? Termenul a fost inventat de un coetnic de-al lui Make, apropo, Konrad Heiden, germanii n-au folosit niciodata termenul) s-au retras din Liga Natiunilor (precursoarea ONU) in 1936 si erau antiinternationaliste. Pactul anticomintern intre Germania, Italia si Japonia a fost creat tocmai contra "internationalei comuniste" care visa la o lume fara granite. Hmm, unde am mai auzit asta? Iar Stalin a refuzat sa intre in acordul de la Bretton Woods dupa razboi (prin care America a pus bazele FMI si a dominatiei dolarului...noroc ca ne-au "scapat" de nazisti, ca de comunisti sigur nu), spunand ca institutiile create sunt "ramuri ale Wall Streeet".

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      La fel ca si la noi, asta cu omul de rand.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    MAKE, unde e calendarul cu gagigi pe 2020 ?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Gagigi se refera la gay?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Asta-i gluma, la tine?! Doamne, da' proasta esti!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      tre sa fie si gay

      este nevoie de o reprezentare proportionala

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Trebuie să fie o diferenta intre gagici si gagigi; poate ne luminează autorul sau Bursa daca voi ati scrantit cuvantul.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Gresit! sunt frumoasa foc si isteață scantei

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Primul banc ex Brexit:

    - La cati ani se maturizează englezii?

    - La 47. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Englezii se vor maturiza doa atunci cand vor vedea si vor simti pe pielea lor consecintele negative ale brexitului pt economia lor! Ei se vor trezi la realitate cand Scotia si Irlanda de nord se vor desprinde de Anglia! Acum sunt niste adolescenti razvratiti care nu isi dau seama de consecinte! Vorbesc de o mare parte dintre britanici!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Daca 47 ani nu le-a fost suficient ..... slabe șanse.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS