Buget de criză la CFR SA

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA va avea în acest an un buget de criză, construit pe austeritate, pierderi masive şi restructurări, într-un context economic complicat atât pe plan intern, cât şi internaţional, potrivit informaţiilor publicate de site-ul Club Feroviar.

Sursa citată precizează că, în locul profitului modest de 11,5 milioane lei anticipat în contractele de mandat, administratorul infrastructurii feroviare va intra pe minus cu 900 milioane lei.

Semnalul de alarmă a fost tras într-o şedinţă desfăşurată la mijlocul săptămânii trecute, unde conducerea companiei şi reprezentanţii sindicatelor feroviare au discutat direct situaţia financiară a CFR SA şi au analizat indicii operaţionali ai companiei, susţine sursa citată.

Potrivit ei, în documentele de mandat era estimată o creştere a cifrei de afaceri de 12,5%, însă evoluţia reală indică o scădere de aproximativ 10%. De asemenea, parcursul trenurilor, indicator esenţial pentru veniturile administratorului infrastructurii, ar fi trebuit să crească cu 4%, dar estimările pentru 2026 arată o diminuare de aproximativ 5%. În termeni concreţi, aceasta înseamnă mai puţine trenuri pe reţea şi, implicit, mai puţine taxe încasate de CFR SA.

Explicaţiile conducerii au fost legate de blocajele structurale din piaţa feroviară. Operatorii de transport, atât de călători, cât şi de marfă, nu mai au spaţiu pentru extinderea portofoliului de contracte, iar activitatea lor este afectată de stagnarea economică şi de scăderea fluxurilor logistice. În plus, nu toţi operatorii sunt buni platnici, ceea ce amplifică presiunea asupra finanţelor companiei. Sursa citată precizează că CFR SA a fost nevoită, în repetate rânduri, să restricţioneze accesul unor operatori pe infrastructură din cauza restanţelor la plata Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), unul dintre operatorii cu probleme fiind tocmai CFR Călători.

În faţa acestui tablou financiar sumbru, conducerea CFR SA pregăteşte un plan amplu de reorganizare şi eficientizare economică. Strategia propusă are două direcţii majore, potrivit sursei citate. Prima vizează măsuri care depind de deciziile Ministerului Transporturilor şi ale Guvernului, inclusiv modificări legislative privind modul de funcţionare al administratorului infrastructurii feroviare şi adaptări ale legislaţiei muncii la specificul activităţii feroviare. Practic, conducerea companiei consideră că actualul cadru normativ limitează capacitatea de reorganizare şi eficientizare a sistemului.

A doua direcţie cuprinde măsuri care pot fi implementate direct de CFR SA şi care vor avea efect imediat asupra structurii financiare a companiei. Printre acestea se numără creşterea valorii Tarifului de Utilizare a Infrastructurii, principala sursă de venit a administratorului reţelei feroviare, dar şi extinderea veniturilor conexe generate de activităţi secundare. În paralel, compania analizează închiderea liniilor de cale ferată care sunt considerate ineficiente din punct de vedere economic, decizie sensibilă, deoarece ar putea afecta mobilitatea în anumite zone ale ţării.

Planul include şi casarea materialului rulant nefuncţional, valorificarea deşeurilor rezultate din activitatea de exploatare şi iniţierea demersurilor pentru vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni pe care CFR SA le deţine la diverse societăţi. Toate aceste măsuri urmăresc să genereze lichidităţi rapide şi să reducă presiunea financiară asupra companiei.

Un capitol esenţial al programului de reorganizare este cel al resurselor umane. Conducerea companiei propune reducerea personalului cu aproximativ 500 de persoane, însă nu prin concedieri directe, ci prin pensionări şi plecări voluntare. Strategia încearcă să evite conflictele sociale majore într-un sector deja sensibil, dar, în acelaşi timp, urmăreşte diminuarea costurilor salariale, care reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor operaţionale.

În paralel, CFR SA trebuie să reducă cheltuielile totale cu aproximativ 10%, în linie cu politica generală de austeritate aplicată la nivelul statului. Printre schimbările organizatorice prevăzute se numără şi aplicarea principiului potrivit căruia trebuie să existe un şef la cel mult zece angajaţi, precum şi alinierea structurilor de conducere între nivelul central şi sucursalele regionale.

Pe lângă măsurile imediate, conducerea CFR SA pregăteşte şi instrumente financiare menite să stabilizeze compania pe termen mediu. Printre acestea se numără un program de acoperire a pierderilor contabile acumulate, un plan de reducere a plăţilor restante şi un program de eficientizare a utilizării resursei umane. Toate aceste iniţiative sunt menite să evite deteriorarea suplimentară a situaţiei financiare a companiei şi să prevină acumularea unor datorii greu de gestionat.