Bursele asiatice, în scădere pe fondul incertitudinii produse de tarifele vamale

Pieţele bursiere asiatice au înregistrat scăderi uşoare marţi, după ce atinseseră un maxim al ultimilor aproape patru ani, investitorii adoptând o atitudine prudentă în aşteptarea rezultatelor financiare corporative şi urmărind cu atenţie negocierile tarifare dintre SUA şi partenerii săi comerciali, relatează Reuters.

Conform sursei citate, tendinţa de incertitudine este aşteptată să continue şi în Europa, unde atenţia se va concentra pe rezultatele financiare ale unor companii precum SAP şi UniCredit. Contractele futures pe EUROSTOXX 50 şi DAX au scăzut cu 0,5%, în timp ce cele pe FTSE au coborât cu 0,3%.

Indicele MSCI care urmăreşte evoluţia acţiunilor din zona Asia-Pacific (excluzând Japonia) a atins cel mai înalt nivel din octombrie 2021 în orele dimineţii, dar a închis cu o scădere de 0,4%. De la începutul anului, indicele a crescut cu aproape 16%.

În SUA, indicii S&P 500 şi Nasdaq au încheiat ziua de luni la noi maxime istorice.

Pieţele japoneze şi-au reluat activitatea marţi după o zi liberă luni, în contextul alegerilor din weekend, în care coaliţia de guvernare a suferit o înfrângere la alegerile pentru camera superioară. Totuşi, premierul Shigeru Ishiba a promis că va rămâne în funcţie.

Acţiunile japoneze au deschis pozitiv, dar au inversat direcţia şi au înregistrat pierderi până la orele prânzului, pe fondul faptului că rezultatele alegerilor fuseseră deja anticipate de investitori şi nu au fost la fel de negative pe cât se temeau pieţele.

Yenul s-a apreciat luni cu 1%, recuperând o parte din pierderile recente, dar marţi s-a depreciat uşor, la 147,73 yeni/dolar.

Kristina Clifton, economistă la Commonwealth Bank of Australia (CBA), a declarat că slăbirea poziţiei lui Ishiba ar putea deschide calea către o expansiune fiscală suplimentară, care este negativă pentru activele japoneze, inclusiv pentru yen.

„Pe termen lung, randamentele obligaţiunilor guvernamentale japoneze şi yenul ar putea scădea dacă apar îngrijorări legate de creşterea cheltuielilor publice în Japonia,” a spus Clifton.

Investitorii sunt concentraţi în continuare asupra negocierilor tarifare înainte de termenul-limită din 1 august, în condiţiile în care Uniunea Europeană analizează un set mai larg de măsuri de retorsiune împotriva SUA, pe fondul scăderii şanselor pentru un acord acceptabil cu Washingtonul.

Clifton a remarcat că cele mai importante acorduri pentru economia globală sunt cele cu UE şi Japonia.

„Reacţia dolarului american va depinde de detaliile acestor acorduri,” a adăugat ea, subliniind că dolarul s-ar putea deprecia în raport cu euro şi lira sterlină dacă condiţiile nu vor favoriza SUA.

Euro a fost stabil marţi la 1,1689 dolari, după ce câştigase 0,5% în sesiunea anterioară, dar rămâne sub maximul de aproape patru ani atins la începutul lunii. Moneda unică s-a apreciat cu 13% de la începutul anului, pe fondul căutării de alternative la activele americane afectate de incertitudinile tarifare.

Indicele dolarului (care măsoară performanţa acestuia în raport cu şase valute majore) se situa la 97,905 puncte.

Investitorii aşteaptă în această săptămână rezultatele financiare ale unor giganţi precum Alphabet şi Tesla din SUA, respectiv LVMH şi Roche din Europa, într-un context tensionat de incertitudinile tarifare.

Totodată, piaţa urmăreşte cu atenţie independenţa Rezervei Federale, după ce au apărut zvonuri că preşedintele Trump ar putea încerca să-l demită pe Jerome Powell, şeful Fed, în contextul unei relaţii tensionate.

Săptămâna trecută, Trump a părut aproape să-l demită pe Powell, dar a făcut pasul înapoi, ţinând cont de riscul de perturbare a pieţelor.

Luni, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că întreaga structură a Fed trebuie reevaluată şi că este necesar să se analizeze dacă instituţia a avut succes - ceea ce a accentuat îngrijorările privind presiunea politică asupra politicii monetare.

Se aşteaptă ca Fed să menţină dobânda de referinţă neschimbată la reuniunea din iulie, dar ar putea reduce dobânzile mai târziu în cursul anului. Discursul lui Powell, programat pentru marţi, este aşteptat cu interes pentru a oferi indicii privind calendarul unei eventuale relaxări monetare.

Strategii de la Goldman Sachs estimează că Fed ar putea reduce dobânda de politică monetară în trei rânduri consecutive cu 25 de puncte de bază, începând din septembrie, „cu condiţia ca aşteptările inflaţioniste să rămână sub control în contextul îngrijorărilor legate de independenţa Fed”.

Pe piaţa materiilor prime, cotaţiile petrolului au scăzut: contractele futures pentru Brent au coborât cu aproape 1%, la 68,56 dolari/baril, iar cele pentru WTI (West Texas Intermediate) au scăzut cu 1%, la 66,51 dolari/baril.