Când li se va cere socoteală bancherilor centrali pentru promisiunile goale?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 09 octombrie 2020

Când li se va cere socoteală bancherilor centrali pentru promisiunile goale?
Călin Rechea

Conducătorii marilor bănci centrale ne asigură, la intervale tot mai scurte de timp, că mai au suficiente instrumente pentru a opri tendinţele negative din economie sau de pe pieţele finan­ciare.

Din păcate, adevărata natură a promisiunilor goale ale bancherilor centrali devine tot mai evidentă pentru toată lumea, nu doar pentru cei care ar trebui să creadă că de acolo vine salvarea, aşa cum a mai venit altădată.

Tocmai acele "salvări" de altă dată au blocat corectarea exceselor speculative de pe pieţele financiare şi au condus la acumularea lor până la un nivel apropiat de pragul critic, de la care un sistem complex intră în colaps.

Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis, scria recent că din 2000, dar mai ales din 2008, băncile centrale au abandonat încercările de corectare a anomaliilor de pe pieţele financiare şi s-au orientat către stimularea creşterii preţurilor activelor financiare.

Bineînţeles că astfel a fost creat un cadru perfect pentru creşterea divergenţei dintre averile celor bogaţi, plasate mai ales pe pieţele financiare, şi restul cetăţenilor, care depind mai ales de veniturile salariale.

Practic, băncile centrale au intervenit puternic de câte ori a fost nevoie pentru a nu permite "deprecierea" activelor financiare. Din păcate, dimensiunea intervenţiilor a trebuit să fie tot mai mare, în condiţiile în care dezechilibrele şi tensiunile de pe pieţe creşteau tot mai mult.

"Politica monetară a rămas expansionistă şi în perioadele de creştere, iar în acest fel a fost amplificată natura prociclică a sectorului financiar din economie", subliniază economistul francez, deşi "ne-am fi aşteptat ca băncile centrale să intervină pentru corectarea acestei naturi prociclice".

Jeffrey Snider, director de cercetare la Alhambra Investments, are şi o explicaţie pentru forţarea iresponsabilă a limitelor politicilor monetare. "Bancherii centrali din lumea întreagă refuză să admită că pieţele pot identifica problemele în locul lor", a scris Snider într-o analiză recentă, iar refuzul este determinat de faptul că "prin identificarea problemelor, pieţele ar arăta cu degetul tocmai pe bancherii centrali".

Acum, după efectele devastatoare ale pandemiei asupra economiilor, care forţează schimbări structurale într-un ritm extraordinar, băncile centrale încearcă să rezolve şi această "problemă".

Dar "rezolvarea" ar însemna şi blocarea evoluţiei către o nouă structură economică, în condiţiile în care nu mai este posibilă "creşterea" economică prin creşterea exponenţială a datoriilor.

Oare poate fi eficientă politica monetară din acest punct de vedere? Răspunsul este negativ în opinia lui Patrick Artus, care scrie că "politica monetară nu este eficientă când au loc schimbări structurale".

După criza determinată de reacţia autorităţilor faţă de pandemie, există numeroase sectoare cărora le-au dispărut sursele de venituri, pe fondul unor datorii foarte mari.

În aceste condiţii, politica monetară nu mai poate ajuta. După cum scrie Artus, scăderea dobânzilor nu mai poate conduce la stimularea investiţiilor. Economistul francez apreciază, însă, că poate ajuta politica fiscală, prin pachete de ajutor financiar direct.

Dar şi această "soluţie" nu face decât să creeze aparenţa viabilităţii pentru numeroase companii, mai ales că multe dintre acestea erau deja într-o stare de "zombi" încă înainte de criză, stare susţinută tot de politica monetară ultrarelaxată a marilor bănci centrale.

Mai există apoi şi problema deloc de neglijat a spaţiului fiscal extrem de redus. De fapt, acesta este inexistent, iar guvernelor trebuie să împrumute sume tot mai mari pentru susţinerea unor sectoare care nu îşi mai pot spori productivitatea pentru impulsionarea creşterii economice.

Economistul şef de la Natixis a mai analizat şi pierderile de venit determinate de pandemie la nivelul economiei Franţei şi întreabă cine va fi afectat mai mult.

Răspunsul este deosebit de îngrijorător. Chiar şi în scenariul optimist de redresare după pandemie, pierderea permanentă din PIB va fi suportată doar de gospodăriile populaţiei, pe fondul deteriorării condiţiilor de pe piaţa muncii şi a reducerii salariilor reale, dar şi a creşterii taxelor.

Scenariul este valabil, desigur, şi pentru celelalte economii din UE, iar dacă autorităţile aleg această "soluţie" atunci noţiunea de redresarea sustenabilă va căpăta o cu totul altă dimensiune.

Dar asta nu este tot. Patrick Artus mai întreabă ce se va întâmpla când va eşua şi experimentul cu politicile de stimulare din prezent. După cum se observă, în "ecuaţie" nu intră deloc "dacă", ci doar "când".

După ce aminteşte că ţările OECD au aplicat politici stimulative încă de la începutul deceniului trecut pentru impulsionarea cererii, economistul francez afirmă că "experimentul actual cu politicile de stimulare va eşua din cauza instabilităţii financiare pe care o va crea".

În opinia sa, politicile de stimulare din ultimele două decenii au fost reprezentate de facilitarea creditării sectorului privat, în special a gospodăriilor populaţiei, şi de creditarea sectorului public, care ar fi trebui să compenseze dinamica redusă a veniturile salariale.

Acum, după ce s-a trecut şi la monetizarea deficitelor bugetare, Artus consideră că autorităţile au două opţiuni: fie acceptă o creştere economică mai redusă, în absenţa politicilor de stimulare, fie se va trece la un nou echilibru, caracterizat de un randament mai scăzut al capitalului şi o creştere mai rapidă a salariilor.

Oricare dintre aceste scenarii trebuie să treacă mai întâi prin dislocări masive al structurii economice actuale pentru a ajunge, în cele din urmă, într-un nouă stare.

Profesorul Tuomas Malinen, de la Universitatea din Helsinki, subliniază într-o analiză recentă că "oamenii nu trebuie să se teamă de un colaps economic, de pe urma căruia ne putem redresa, ci de socialism şi naţionalizări, deoarece vor conduce la pierderea libertăţii şi reprezintă un risc real de intrare în totalitarism".

Dar oamenii se tem şi vor fi gata să-şi voteze în mod democratic dictatorul, aşa cum au mai făcut-o în ultimul secol.

Abia atunci, politicile monetare vor deveni extraordinar de eficiente şi vor asigura creşterea economică perpetuă pe baza unei cereri agregate alimentate din venitul universal garantat.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Spațiul fiscal redus se datorează corporațiilor care au luat pielea de pe om. Așa s-a ajuns ca oamenii abia să aibă bani de mâncare și nimic pus deoparte.

    Eu văd așa: fascismul corporatist actual, pus in operă de hydra mondială alcătuită din banci-guverne-corporatii are TOCMAI rolul sa mai stoarcă ce se mai poate stoarce dintr-o structura economică putredă - capitalismul neo-liberal. Mai concret, corporațiile încearcă să stoarcă ce a mai rămas de stors din lămâie cu ajutorul guvernelor și băncilor centrale pentru încă vreo 10-20j de ani, timp in care se încearcă tranziția masivă la inteligenta artificiala, roboți, 5G, guvern unic, monedă unica electronică, cipul FIAREI și alte grozăvii. 

    De aceea se obișnuiește publicul cu fascismul, masca pe gură, injecții obligatorii, control cu drone și alte grozăvii totalitare, pentru că asta e viitorul.

    În parte, acest fascism este justificat de o tranziție economica la altceva, dar numai în parte, restul e totalitarism pur. 

    Domnule Rechea,venitul universal ar fi putut sa -l garanteze numai Dumnezeu! Cand va veti intalni cu El,sa-i cereti personal ca sa faca egalitate sociala,dreptate si sa aduca bunastare pe pamant! Sa-i mentionati si despre preturile la alimente care cresc mereu! Bine inteles ca dv spuneti ca bunastarea,egalitatea si dreptatea sociala poate fi infaptuita prin votarea democratica a unor dictatori precum Ceausescu! Bancherii centrali domnule Rechea,sunt numiti in functie prin vot democratic de catre politicienii pe care i-au ales cetatenii!

    1. Să nu vă schimbați niciodată! Lumea are nevoie de visători optimiști. Mai ales în vremurile care se preconizează.

      Problema este ca sistemul este gandit pt autoperpetuare si are ca scop doar mentinerea puterii si a circuitului banilor intr-o directie artificiala ( adica doar pt a se imbogati unii anume). De aici si coruptii care ajung sa il conduca . Nu-mi spuneti de votare atat timp cat oamenii sunt manipulati inclusiv de BNR prin statisticile false si care induc in eroare. De ce false ? Pt ca sunt raportate la factori nereali. In momentul cand BNR-ul a tiparit si un singur Leu atunci mi-a diminuat venitul. In momentul cand a retras bani din Piata mi-a scumpit creditul. In momentul cand a bagat lichiditate in Piata ( mai ales pe anumite canale) mi-a scumpit toate celelalte bunuri pe care voiam sa le cumpar. In momentul cand mi-a impus ca orice suma pe care o incasez sa o fac printr-o banca practic mi-a impus o taxa de 0.5% pe venit pe care sa o platesc bancilor. Un joc din care o persoana normala nu va castiga niciodata pt ca actiunile si regulile se schimba dupa cum vor ei.

    "Când li se va cere socoteală bancherilor centrali pentru promisiunile goale?"

    La anul! ...si la multi ani! :D 

    Dl Rechea e doar un chibiț. Stă pe margine și critica tot. De ce nu întra în politica la ce partid vrea, iar dacă e asa bun, sigur va ajunge ministru, prim-ministru, guvernator etc și ne va arata el tot ce trebuie făcut în finanțe. Vom avea atunci doar lapte și miere. Asa este, d-le Rechea. Dacă nu ai curaj sa te angajezi ca practician, lasă-ne cu chbitaria. Am mai avut un fost jurnalist, ajuns ministru țărănist, care a procedat ca tine și acum abia dacă mai primim o veste de la el. Ți-amintești de Ilie Șerbănescu? Ce mai știi de el?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

16 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9243
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1120
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4730
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6647
Gram de aur (XAU)Gram de aur233.8266

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro