Candidaţii pentru board-ul Fondului Proprietatea cer transparenţă, audit şi tăierea indemnizaţiilor

Eliminarea cheltuielilor inutile, reducerea sau eliminarea indemnizaţiei membrilor Comitetului Reprezentanţilor (CR), adoptarea şi implementarea unei strategii clare care să fie rezultatul conlucrării dintre acţionarii fondului şi Ministerul de Finanţe, precum şi transparentizarea activităţii viitorului echipei de conducere reprezintă soluţiile pentru dezvoltarea Fondului Proprietatea, soluţii ce au reieşit din dezbaterea organizată ieri de ziarul BURSA, la Grand Hotel Bucureşti, cu o parte dintre candidaţii pentru funcţia de membru al CR. Menţionăm că de la dezbaterea intitulată „Fondul Proprietatea, încotro?” au lipsit reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi că, din discuţiile cu acţionarii prezenţi în sală, au reieşit două opinii: una, majoritară, a acţionarilor care doresc ca Fondul Proprietatea să se dezvolte, şi alta, minoritară, a acţionarilor care ar dori lichidarea acestui fond.

Dezbaterea a fost organizată în condiţiile în care în 20 noiembrie 2025 va avea loc Adunarea Generală a Acţionarilor Fondului Proprietatea, for care ar urma să desemneze noii membrii ai Comitetului Reprezentanţilor, care să se alăture domnul Istvan Sarkany, singurul membru nerevocat la şedinţa din 29 septembrie 2025.

Matej Rigelnik: ”La FP am întâlnit un sistem asemănător unei caste, nu guvernanţă corporativă”

La Fondul Proprietatea (FP) nu a existat guvernanţă corporativă, ci un sistem de castă, a afirmat Matej Rigelnik, candidat la funcţia de membru al Comitetului Reprezentanţilor FP, descriind un cerc închis de influenţă care a controlat deciziile fondului, în timp ce acţionarii de retail au fost ţinuţi la margine.

Matej Rigelnik a spus: ”Când am început să investesc în Fondul Proprietatea, am întâlnit investitori de retail care luptau pentru drepturile lor şi am realizat că exista un sistem asemănător unei caste. Castă, nu guvernanţă corporativă. Nu este o conspiraţie, ci un adevăr neplăcut. Încă de la început, investitorii de retail cu care am vorbit s-au confruntat cu această realitate”.

Candidatul la postul de membru al boardului fondului a punctat trei elemente care, în opinia sa, arată că sistemul de la FP era asemănător unei caste.

1.Cei care ar fi trebuit să-i reprezinte pe investitori în Comitetul Reprezentanţilor au urmărit propriile interese;

2.A existat o opacitate constantă în comunicarea dintre Comitetul Reprezentanţilor şi investitori, deşi investitorii sunt adevărata sursă a puterii;

3.În consecinţă, investitorii de retail au fost sistematic excluşi de la exprimarea opiniilor lor şi de la participarea la guvernanţa fondului.

Matej Rigelnik a descris ”casta” despre care vorbeşte drept un cerc decizional închis, un grup restrâns de persoane care deţine influenţa, în timp ce restul actionarilor/stakeholderilor sunt ţinuţi la distanţă. ”Castă înseamnă o ierarhie rigidă, în care accesul la informaţie, influenţă şi autoritate este rezervat unui grup privilegiat”, a spus candidatul la un loc în boardul FP.

În opinia sa, în septembrie, la adunarea generală a acţionarilor Fondul Proprietatea, investitorii de retail au realizat în sfârşit că sunt mulţi şi că împreună deţin puterea reală. ”Au acţionat în consecinţă: au votat şi au demis Comitetul Reprezentanţilor FP. Şi totuşi, chiar şi acum, putem vedea urmele acelui vechi sistem”, afirmă Matej Rigelnik.

• Ce urmează?

Sistemul nu are nevoie de cosmetizare, ci trebuie să fie expus, a punctat candidatul la un loc în boardul FP, enumerând o serie de elemente pe care le consideră necesare pentru o mai bună guvernare a Fondului Proprietatea.

- Sfârşitul sinecurilor: Eliminarea compensaţiilor nemeritate. Consiliul trebuie să recâştige încrederea înainte de a primi remuneraţie. Responsabilitatea nu trebuie să se oprească acolo unde începe confortul. Am văzut această nevoie din ceea ce spun acţionarii;

- Întoarcerea puterii către acţionari: Crearea unei platforme consultative pentru acţionarii de retail, introducerea unui sistem de vot electronic în două tururi pentru propunerile investitorilor şi organizarea de actualizări publice trimestriale. Investim împreună, votăm împreună - şi de acum înainte, vom fi auziţi împreună;

- Consolidarea comunicării şi implicării acţionarilor: O guvernanţă transparentă nu poate exista fără o comunicare activă, bidirecţională, cu cei care deţin fondul - acţionarii;

- Transparenţă totală a costurilor: Efectuarea unui audit independent al cheltuielilor, publicarea tuturor compensaţiilor şi supunerea remuneraţiei conducerii la vot anual al acţionarilor. Capitalul este prea preţios pentru a fi risipit;

- Accelerarea listărilor: Avansarea listărilor Salrom, şi Portul Constanţa, aplicând lecţiile de transparenţă învăţate din IPO-ul Hidroelectrica. Dar pentru aceasta avem nevoie de un parteneriat real - care trebuie să fie statul;

- Ridicarea standardelor de guvernanţă: Alinierea la normele OCDE, publicarea conflictelor de interese şi a rapoartelor de activitate ale Comitetului. Guvernanţa trebuie să devină o disciplină, nu o formalitate.

”Din momentul în care, sperăm, vom fi aleşi, trebuie să începem să lucrăm. Nu este timp de pierdut. Vestea bună pentru acţionari este că succesul poate veni doar prin muncă reală. Vestea proastă pentru castă este că munca onestă, făcută în interesul acţionarilor, o va învinge - şi o va slăbi”, a conchis Matej Rigelnik.

• Istvan Sarkany: ”Trebuie să ajungem la o înţelegere cu reprezentanţii statului”

Investitorii şi membrii boardului Fondului Proprietatea trebuie să ajungă la un numitor comun, de pe urma căruia să beneficieze toţi acţionarii în egală măsură, afirmă Istvan Sarkany, Membru în Comitetul Reprezentanţilor FP.

”Nu suntem un grup care să acţioneze doar în propriul interes, ci acţionăm în interesul tuturor acţionarilor şi nu vom fi niciun fel de co-chamber (n.r. în sensul de grup izolat, care discută şi decide separat, fără transparenţă) în Comitetul Reprezentanţilor, chiar dacă vom fi cu toţii acolo. Întotdeauna fiecare are opinia proprie despre strategie, despre direcţie şi alte aspecte (n.r. legate de Fondul Proprietatea) şi trebuie să găsim un numitor comun, de pe urma căruia să beneficieze toţi acţionarii în egală măsură. Iar aici, probabil că va trebui, la un moment dat, să ajungem la o înţelegere şi cu reprezentanţii statului, şi atunci cred că lucrurile vor merge foarte bine pentru fond”, a spus singurul membru din prezent al Comitetul Reprezentanţilor Acţionarilor Fondului Proprietatea.

Orice strategie ce va fi implementată la Fondul Proprietatea trebuie să fie, în final, în interesul tuturor acţionarilor, a accentuat Istvan Sarkany.

”Investitorii de retail îşi doresc un cash-flow periodic din partea fondului, ceea ce înseamnă că, probabil, vor prefera dividende şi, poate, răscumpărări. Este clar că investitorii trebuie să fie răsplătiţi pentru participarea în fond. Dacă ne uităm la declaraţiile care au apărut în presă - de a transforma fondul într-un fond suveran - nu cred că este oportun. Un fond suveran trebuie să fie 100% al statului sau format din nişte investitori care au fost, încă din primul moment, în cunoştinţă de cauză şi acceptă că va fi un fond suveran, care va investi conform strategiei iniţiale a fondului. Aici este vorba despre un fond cu o altă structură”, a spus membrul boardului FP.

Întrebat dacă este de acord cu valorificarea activelor din portofoliul Fondului Proprietatea, Istvan Sarkany a răspuns: „Nu la orice preţ. Trebuie văzut cum se poate crea valoare. Dacă, de exemplu, apare o ofertă foarte bună pentru Aeroporturi Bucureşti sau Portul Constanţa, sau se pot lista în condiţii foarte avantajoase pentru fond, nu văd de ce acţionarii fondului ar respinge acest lucru. Până la urmă, acţionarii decid, iar noi, eventual, putem să facem o recomandare acţionarilor”, a afirmat Sarkany.

• Alin Marius Andrieş, profesor universitar: "Nu cred că actuala politică de vânzare este optimă”

Candidat la funcţia de membru al Comitetului Reprezentanţilor, Alin Marius Andrieş a spus că nu este mulţumit de politica de vânzare actuală a celor de la Franklin Templeton.

"Nu cred că este optimă politica de vânzare de până acum”, a răspuns domnul Andrieş la o întrebare venită din partea publicului participant la dezbatere.

Domnia sa a fost nevoit să răspundă tirului de critici din partea contracandidaţilor, care au reamintit că Alin Andrieş a fost revocat din funcţia de membru al Comitetului Reprezentanţilor din cadrul Fondului Proprietatea.

Alin Marius Andrieş le-a răspuns contestatarilor săi: "Eu am venit la această dezbatere să discutăm despre viitor, dar în 30 de minute de la începerea ei, nu doar eu, ci toţi am vorbit de trecut. Am crezut că este o primă etapă în care vorbim de trecut şi ulterior vorbim despre viitor. Dacă doriţi să vorbim despre persoana mea, putem să discutăm, dar cred că este mult mai important să discutăm despre Fondul Proprietatea, despre viziunea pe care o au acţionarii şi despre modul în care aceste opinii divergente pot să ducă la un viitor mai bun pentru toţi acţionarii. Dacă nu doriţi acest lucru, ci doar doriţi să reproşaţi prezenţa mea la această dezbatere, cred că este important, la fel cum dumneavoastră spuneţi că istoria fondului este importantă pentru a stabili modul în care se dezvoltă în viitor, la fel cred şi eu că, câteodată, experienţa anterioară, ceea ce a fost bine sau n-a fost bine, este absolut necesară. Pentru că, aşa cum am observat toţi, în ultimele 40 de zile nu s-a mişcat nimic”.

Mai mult, Alin Marius Andrieş, care este şi profesor universitar la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, din Iaşi, a afirmat că Fondul Proprietatea trebuie să redevină un vehicul investiţional şi un exemplu de guvernanţă corporativă.

Alin Andrieş a precizat: "Sunt aici în dublă calitate. Pe de o parte sunt acţionar fiindcă cred în viitorul acestui fond, ţinând cont de istoria sa şi de perspective, şi cred că este foarte important modul în care în perioada următoare se va decide viitorul fondului. Cred că această perioadă este una dintre cele mai importante perioade în viaţa Fondului Proprietatea, deoarece deciziile din 29 septembrie au creat o oportunitate sau o criză - depinde cum va fi gestionată situaţia respectivă în viitor - odată cu anularea procesului de selecţie a administratorului şi demararea unui nou proces în aceleaşi condiţii, în sensul fără direcţii clare din partea acţionarilor pentru Comitetul Reprezentanţilor, cum trebuie desfăşurată procedura de selecţie şi care sunt obiectivele. În şedinţa respectivă s-a stabilit doar un termen de 150 de zile (n.red. - pentru selecţia noului administrator al fondului), din care aproape s-au scurs 40 de zile, astfel că mai sunt doar 110 zile şi s-a decis revocarea a patru membri, ceea ce a dus la constituirea sau de fapt lipsa constituirii unui Comitet al Reprezentanţilor în momentul de faţă. Acum este un singur membru în Comitetul Reprezentanţilor, Istvan Sarkany, comitetul nu este funcţional şi nu poate constitui comitetele necesare, în special comitetul de nominalizare care să demareze procedura privind alegerea noului administrator al fondului. Deciziile din 29 septembrie au creat un context care poate să fie fructificat şi aici cred că este foarte important ca toţi stakeholderii, atât acţionarii, managerii, cât şi administratorul actual şi reprezentanţii Comitetului Reprezentanţilor să se unească într-o oarecare măsură şi să pună umărul astfel încât să se definească clar care este viitorul fondului. Fondul Proprietatea trebuie să continue să-şi joace rolul de vehicul investiţional care a avut un dublu rol în România: pe de o parte de restituire sau de compensare a persoanelor, rol care s-a terminat, şi în acelaşi timp este un rol de îmbunătăţire a guvernanţei corporative prin modelul pe care l-a jucat sau l-a îndeplinit pentru alte instituţii financiare sau pentru alţi investitori. Şi cred că aici Fondul Proprietatea trebuie să revină în matca sa în sensul în care să fie un exemplu de guvernanţă corporativă. De aceea trebuie să se definească şi să se cristalizeze pentru viitor”.

Domnia sa a menţionat a menţionat că primele investiţii în Fondul Proprietatea le-a făcut în urmă 10 ani, după care a dezinvestit, prin lichidarea întregului portofoliu deţinut, iar recent a revenit activ pe piaţa de capital, investind iar în acest fond.

• Andrieş: "Strategia pentru viitorul FP, realizată de acţionarii fondului împreună cu Ministerul de Finanţe”

În ceea ce priveşte strategia privind viitorul Fondului Proprietatea, Alin Andrieş a menţionat că acţionarii ar trebui să decidă cu privire la acest lucru şi a precizat: "Ar trebui să discutăm despre perspective, fiindcă perspectivele sunt mult mai importante pentru investitori şi să vedem care este strategia să reducem incertitudinea cu privire la viitorul fondului. Fiindcă, dacă vom sta ancoraţi doar în trecut şi nu vom discuta despre soluţii şi modul în care să se aplice strategia şi etapele de aplicare ale strategiei, vom fi în aceeaşi situaţie. De aceea este foarte important într-o oarecare măsură să discutăm despre modul în care ar trebui să conlucrăm şi democratizarea, cred că crowdfounding, un fel de crowdfounding a votului, cred că ar fi foarte util, mai ales în ideea de a vedea ce doresc investitorii cu privire la viitorul fondului pentru a putea pune pe masa sau în şedinţa AGA să se aleagă între multiple alternative şi să se elimine incertitudinea cu privire la ce se doreşte. Cred că aceasta ar fi o idee foarte bună şi sper într-o oarecare măsură să se pună în aplicare fiindcă în momentul de faţă în ultimele 40 de zile n-am văzut nimic”.

În cadrul dezbaterii, domnul Andrieş a răspuns şi la întrebarea privind faptul că activele deţinute de Fondul Proprietatea în Portul Constanţa şi la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti sunt în acest moment subevaluate, fiind menţinute de Ministerul Finanţelor sub valoarea lor reală din piaţă.

Alin Andrieş a precizat: "Dacă vrem să vedem care este valoarea reală a oricărei companii, una dintre cele mai bune modalităţi este să o listăm la bursă. (...) Când vorbim despre subevaluare sau despre preţul corect sau incorect al portului Constanţa, avem doar, să spunem, un nivel de referinţă care este dat de auditul realizat de KPMG, o valoare care este mai mult contabilă. Numai prin demarea unui proces de listare se va stabili care este valoarea, fiindcă valoarea de piaţă ţine de două elemente: de anticipări, adică de ceea ce cred investitorii că se va întâmpla, şi de ce venituri va genera - iar aici în mare parte ţine de management şi de capacitatea managementului acelei societăţi de a genera beneficii pentru toţi acţionarii. De aceea eu cred că este important ca într-un fel sau altul Fondul Proprietatea să revină la o misiune iniţială, aceea de a îmbunătăţi guvernanţa corporativă la nivelul companiilor pe care le are în portofoliu. Acest lucru a fost dovedit atunci când a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti pachetul de acţiuni pe care Fondul Proprietatea îl deţinea la Hidroelectrica, listare în urma căreia guvernanţa corporativă şi valoarea de piaţă s-au îmbunătăţit. Dar acest lucru a fost realizat printr-o conlucrare între Fondul Proprietatea şi acţionarul majoritar, fiindcă atât la portul Constanţa cât şi la CNAB, FP este acţionar semnificativ, dar nu este acţionar majoritar. De aceea conlucrarea între FP şi reprezentanţii acţionarilor majoritari este necesară, deoarece, indiferent ce ne vom propune - cum ar fi de exemplu listarea pachetelor de acţiuni pe care le deţinem în portofoliu la unele companii de stat, dacă acţionariul majoritar nu doreşte, nu va putea fi pus în practică” .

Domnia sa a concluzionat spunând că fără Ministerul de Finanţe e greu să fie stabilită o strategie care să fie respectată şi aplicată pe termen lung, dar a precizat că Fondul Proprietatea este un fond viu, într-o dinamică atractivă pentru investitorii de retail, chiar dacă a devenit, din păcate, mai puţin atractiv pentru investitorii investiţionali care dau predictibilitate.

• Florian Munteanu: ”FP este la o răscruce de drumuri; are mare potenţial, dar există şi multe riscuri”

Fondul Proprietatea are un potenţial foarte mare prin prisma deţinerilor din portofoliu, dar pentru a atinge acest potenţial este nevoie de un parteneriat, spune Florian Munteanu.

Candidatul la poziţia de membru în boardul FP a spus: ”În primul rând, este nevoie de un parteneriat cu acţionarii, pe care Consiliul Reprezentanţilor îl va media faţă de administrator, care va fi Franklin Templeton sau altcineva, după cum vor decide acţionarii. Un alt stakeholder cheie este statul, prin prisma faptului că este cel mai mare acţionar, dar la fel de important din perspectiva faptului că deţine controlul în companiile din portofoliul fondului şi putem spune că este beneficiarul final al întregului acest proces. Dar maximizarea potenţialului fondului va fi dificilă, indiferent de cine va fi ales, indiferent de cine se va afla în poziţia de a face conexiunea dintre acţionari şi alegerea viitorului administrator”.

Florian Munteanu a adăugat: ”Un alt lucru care trebuie menţionat este că administratorul este cel care se ocupă de gestionarea fondului, în vreme ce boardul are un rol consultativ, fiind format din membri neexecutivi. Fondul Proprietatea a fost administrat de americani (n.r. Franklin Templeton) timp de 15 ani de zile, urmând să fie şi în perioada următoare. S-au realizat foarte multe lucruri bune pentru acţionari - s-au livrat randamente, s-au dat nişte exemple foarte bune pentru piaţa de capital, deci se poate spune că, în cea mai mare parte, a făcut o treabă foarte bună. Ca în orice proces, au fost şi lucruri care puteau fi făcute mai bine, dar, în ansamblu, (n.r. Franklin Templeton) s-a achitat bine de îndatoririle sale, mai ales ţinând cont de structura acţionariatului”.

În opinia candidatului la un loc în boardul FP, mandatul iniţial al Fondului Proprietatea, de despăgubire a celor deposedaţi abuziv de regimul comunist, nu s-a încheiat.

”Sunt oameni care îşi aşteaptă despăgubirile. Acţionar al FP este statul român, iar statul a înfiinţat fondul cu dorinţa şi obligativitatea de a-i compensa pe cei care au avut acest drept de compensare, până la lichidarea poziţiei, care a avut loc în 2013. Ulterior, în februarie 2022, statul a redevenit acţionar printr-un proces complex. Acum are oportunitatea să se achite de obligaţiile pe care le are faţă de cei care au acest drept, continuând mandatul iniţial pentru care a fost făcut fondul”, a spus Florian Munteanu, adăugând: ”Stimaţi acţionari, trebuie să vă gândiţi bine la acest proces de alegere (n.r. a membrilor Comitetului Reprezentanţilor), pentru că fondul este la o răscruce de drumuri. Are potenţial mare, dar există şi multe riscuri, iar toate acestea se reflectă în preţul din piaţă de la ora actuală”.

• Florian Munteanu: ”Dacă evaluarea activelor are loc într-un proces de creştere, pot exista, la un moment dat, oportunităţi de valorificare foarte atractive”

Fondul Proprietatea, prin rolul pe care-l are şi pe care l-a avut în ultimii zece - cincisprezece ani, este un exemplu de bună guvernanţă corporativă pentru piaţa de capital din România şi, cu atât mai mult, trebuie să devină un factor care să ajute la creşterea pieţei, care este expusă multor riscuri, a mai spus Florian Munteanu.

Candidatul la un loc în boardul FP a completat: ”Nu în ultimul rând, dacă Fondul Proprietatea ar fi administrat corect, în favoarea tuturor acţionarilor, cel mai mult ar câştiga statul, ca investitor, ar câştiga prin impozite pe dividende, prin dividendele încasate, prin participaţiile la companiile pe care le controlează: Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Salrom. Toate acestea aduc bani foarte mulţi, necesari pentru spitale, pentru educaţie, dar este nevoie de competitivitate şi transparenţă”.

Munteanu a subliniat că decizia valorificării activelor Fondului Proprietatea este un aspect ce ţine de voinţa tuturor acţionarilor FP. ”Eu, în calitate de acţionar, pot spune că fondul are active valoroase, strategice, care trebuie optimizate printr-un parteneriat cu acţionarul majoritar, adică cu statul, şi aduse la un nivel de eficienţă, de comparabilitate cu alte active din regiune. Între timp, ele generează cash an de an, care poate fi distribuit acţionarilor, iar în momentul în care fondul va fi administrat eficient - ceea ce înseamnă că banii nu se risipesc - cea mai mare parte a cash-ului generat poate şi trebuie să se întoarcă către acţionari. Şi, în felul acesta, creşte randamentul. Pe de altă parte, dacă evaluarea activelor se face într-un proces de creştere, pot exista, la un moment dat, oportunităţi de valorificare foarte atractive”, a spus Florian Munteanu.

Candidatul la un loc în boardul FP a mai punctat că maximizarea potenţialului fondului trebuie să se facă în folosul tuturor acţionarilor. ”Asta înseamnă Return on Investment (n,r. Randamentul Investiţiei), care poate fi maximizat prin continuarea distribuirilor de capital, ce sunt dorite de acţionari şi aducerea potenţialului companiilor din portofoliu cât mai aproape de realitate. Există diverse metode, în primul rând eficientizarea în parteneriat cu stakeholderii cheie. Odată adusă valoarea portofoliului cât mai aproape de realitate, se poate lua în considerare şi o lichidare, dacă există o oportunitate reală”, a spus Florian Munteanu.

• Andrei-Octav Moise, candidat la CR: "Am văzut în ce hal toată lumea mulgea FP, ceea ce nu este normal”

La rândul, Andrei-Octav Moise, candidat la funcţia de membru al Comitetului Reprezentanţilor a afirmat că este nevoie ca managementul Fondului Proprietatea să facă tot ce este necesar, pentru ca banii acţionarilor să fie reprezentaţi pentru aceştia şi nu pentru alte persoane care profită. Domnia sa a spus că Fondul Proprietatea aparţine acţionarilor, care trebuie să ştie tot ce se întâmplă cu activitatea acestuia, şi a precizat: "Sunt investitor şi sunt antreprenor şi am văzut ca majoritatea investitorilor de retail o mare oportunitate cu Fondul Proprietatea, asset-urile fiind mult subevaluate, şi fiind ceva care ar putea deveni ca un beacon în piaţă de capital românească. Din păcate sunt şi multe probleme şi de aceea candidez ca reprezentant, ca să încerc să rezolvăm împreună cu echipa acele probleme care de-a lungul timpului au devenit din ce în ce mai mari. Mă refer la cheltuielile enorme din banii acţionarilor, foarte multă valoare, nicio valoare adăugată pe bani foarte mulţi. Şi eu cum am investit foarte mulţi bani, banii mei personali în Fondul Proprietatea, vreau ca să mă asigur că banii mei sunt bine administraţi şi nu sunt cheltuieli inutile şi nu sunt abuzuri de niciun fel cum din păcate până acum s-au întâmplat. Am văzut în ce hal toată lumea mulgea Fondul Proprietatea şi nu este normal. Fondul Proprietatea aparţine acţionarilor şi acţionarii trebuie să ştie că banii lor sunt bine cheltuiţi, că activitatea Comitetului Reprezentanţilor este transparentă cu acţionarii care i-au pus acolo, ca să comunice, să spună totul şi să fie responsabili cu banii oamenilor. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum şi ceea ce eu doresc şi trebuie să se schimbe nu doar în Fondul Proprietatea, dar la toate schemele de piaţa de capital listate. Nu este normal ca acţionarul să nu ştie ce se întâmplă, să nu aibă niciun fel de informaţie, iar banii lui să fie cheltuiţi fără niciun rost, fără niciun rezultat”.

El a precizat că viitoarea echipă din Comitetul Reprezentanţilor de la FP ar trebui să taie cheltuielile inutile, să aducă fondul pe linia normală, să nu mai existe bani risipiţi.

Andrei-Octav Moise a menţionat: "Prima acţiune pe care o propunem este ca indemnizaţia membrilor din Consiliul Reprezentanţilor să fie tăiată, adică să ne tăiem nouă salariul şi pe urmă tăiem restul de cheltuieli inutile din Fondul Proprietatea. Când fondul va fi pe linia de plutire, fără niciun fel de cheltuială abuzivă, abia atunci să avem pretenţia noi să luăm vreun salariu sau să luăm vreo indemnizaţie, ori să luăm vreun ban. Deci eu asta vă spun: să fie tăiată indemnizaţia, să dispară de tot. Acum este cam 6000 sau 6500 euro pe lună. Nu trebuie să luăm noi bani de la acţionari şi să cheltuim. Tăiem toate cheltuielile inutile şi începem cu noi ca să arătăm că chiar vom face ceea ce spunem”.

În ceea ce priveşte o parte din activele FP care ar fi subevaluate, în special cele din Portul Constanţa şi de la CNAB, domnul Moise a afirmat: "Investitorii nu văd potenţialul acestor acţiuni subevaluate, deoarece managementul este puţin defectuos sau mai mult din cauza faptului că în companiile respective se fac angajări pe criterii netransparente, că sunt multe sinecuri, se aruncă mulţi bani, este mult nepotism. Iar acest lucru se întâmplă şi pentru că statul este principalul acţionar. Uitaţi-vă la Hidroelectrica! Odată ce a fost listată la bursă, s-a transformat în bine. Problema este în primul rând că statul manageriază prost propriile companii şi trebuie, în opinia mea, ca aceste companii să fie privatizate cu reguli de bună guvernanţă, să fie listate la bursă. Abia atunci, CNAB şi Portul Constanţa vor avea o valoare mult mai mare decât acum, după modelul Hidroelectrica. (...) Când a fost listată Hidroelectrica la BVB, prin transparenţa care o dă bursa şi piaţa de capital, valoarea companie s-a apropiat de valoarea reală”.