Centrala nucleară Zaporojie, un punct sensibil în planul de pace SUA

Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte din planul de pace promovat de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru încheierea războiului de aproape patru ani dintre Rusia şi Ucraina, potrivit Reuters, care a amintit că situaţia instalaţiei este inclusă printre cele 20 de puncte prezentate de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un cadru de propuneri pentru un acord de pace.

Conform sursei citate, Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 şi a anunţat ulterior intenţia de a o conecta la reţeaua sa electrică. Deşi aproape toate statele lumii consideră că instalaţia aparţine Ucrainei, a relatat Reuters, Moscova susţine că aceasta este proprietatea Rusiei şi este administrată de o filială a companiei nucleare de stat Rosatom.

Zelenski a declarat la finalul lunii decembrie, a amintit Reuters, că partea americană ar fi propus o administrare trilaterală a centralei, cu participare ucraineană şi americană, sub conducerea unui manager-şef din SUA. Potrivit preşedintelui ucrainean, a amintit sursa menţionată, propunerea Kievului prevede utilizarea comună a centralei, SUA urmând să decidă cum este folosită jumătate din energia produsă. Presa rusă a relatat că Moscova a luat în calcul şi o formulă de exploatare comună ruso-americană, a mai ţinut să precizeze sursa amintită.

Centrala este situată în oraşul Enerhodar, pe malul fluviului Nipru, şi dispune de şase reactoare de concepţie sovietică, construite în principal în anii '80, a transmis Reuters. Capacitatea totală este de 5,7 gigawaţi, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a subliniat sursa citată. Patru dintre reactoare nu mai folosesc combustibil nuclear rusesc, conform Reuters, fiind alimentate cu combustibil furnizat de compania americană Westinghouse.

După preluarea controlului de către Rusia, cinci reactoare au fost oprite, iar ultimul a încetat producţia de energie în septembrie 2022, a transmis Reuters. Administraţia rusă a centralei susţine că toate reactoarele se află în prezent în „oprire la rece”, a relatat sursa citată, iar alimentarea cu energie electrică necesară funcţionării sistemelor de siguranţă depinde de liniile din Ucraina, care au fost întrerupte de cel puţin 11 ori de la începutul războiului, forţând utilizarea generatoarelor diesel de urgenţă.

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a avertizat, potrivit informaţiilor prezentate de Reuters, că desfăşurarea unui conflict armat în jurul unei centrale nucleare menţine siguranţa nucleară într-o stare de risc constant.

Rusia susţine că doreşte să repornească centrala atunci când situaţia de securitate o va permite şi nu exclude livrarea energiei produse către anumite regiuni din Ucraina, a relatat Reuters. Analiştii ucraineni afirmă însă că Moscova urmăreşte să acopere un deficit energetic semnificativ în sudul Rusiei, a informat sursa citată. În decembrie 2025, autoritatea nucleară rusă a emis o licenţă pentru operarea reactorului nr. 1, un pas important spre repornire, a subliniat Reuters, decizie calificată de Kiev drept ilegală şi periculoasă.

Pentru Ucraina, a transmis Reuters, centrala este esenţială în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice. Deficitul de producţie este estimat la aproximativ 4 gigawaţi, echivalentul a patru reactoare de la Zaporojie, este amintit de sursa citată. Specialiştii estimează că refacerea capacităţii pierdute ar dura între cinci şi şapte ani, a mai transmis Reuters, iar readucerea centralei la funcţionare completă, în cazul recâştigării controlului, ar necesita încă cel puţin cinci-şase ani.

O problemă majoră rămâne lipsa apei pentru răcirea reactoarelor, după distrugerea barajului Kahovka în 2023, conform Reuters. Rezervorul care alimenta sistemele de răcire a fost grav afectat, iar nivelul apei din bazinul de răcire al centralei a scăzut cu peste 15%, potrivit operatorului nuclear ucrainean Energoatom, a informat sursa menţionată anterior. Fără un aport suficient de apă, atât reactoarele, cât şi bazinele de combustibil uzat se confruntă cu riscuri serioase de supraîncălzire, a relatat Reuters, cu potenţiale consecinţe grave pentru siguranţa nucleară.